Republica Moldova şi şansele ei de integrare europeană…

Opţiunea ţării noastre de a se integra pe piaţa paneuropeană este realizabilă, însă au­torităţile moldoveneşti trebuie să asigure mai multă informare pe plan local în ceea ce priveşte procesul integraţionist şi să fie aplicate reforme majore în domeniile strategi­ce. Concluziile respective aparţin unui grup de experţi care au realizat Indicele de inte­grare europeană al Parteneriatului Estic şi Indicele de liberalizare a regimului de vize.

 

Moldova, lider în topul Parteneriatului Estic 

 

Potrivit reprezentantului In­stitutului de Politică Mondială de la Kiev, Leonid Litra, indicele reprezintă, în special, aprecierea nivelului de colaborare a ţării şi apropierea de Uniunea Europeană (UE), dar şi gradul de aproximaţie a legislaţiei naţionale cu cea europea­nă şi conformitatea cu standardele impuse de piaţa comunitară unică. Astfel, studiul arată că în ultimul an, Republica Moldova a menţinut relaţii intense cu UE şi a demonstrat o ajustare continuă a legislaţiei şi a politicilor sale cu cele europene, im­punându-se cu unul dintre cele mai eficiente mecanisme de administra­re a procesului de integrare, însă doar printre ţările Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Bela­rus, Georgia, Moldova şi Ucraina).

„Moldova a demonstrat cele mai bune rezultate între şase ţări estice învecinate cu Uniunea Europea­nă şi a înregistrat rezultate bune, în comparaţie cu celelalte state, la capitolul democraţie, combaterea corupţiei şi respectarea drepturilor omului. Totuşi, mai este foarte mult de lucru, în special, în domeniul energeticii şi cel al transportului”, a menţionat Leonid Litra.

Chiar dacă indicele atestă locul de frunte al Moldovei în procesul integrării europene, aceasta rămâ­ne în urma Ucrainei la capitolul dialog politic, comerţ şi integrare economică şi cooperarea în diferi­te sectoare cu UE. La fel, Moldova este depăşită de Georgia la capitolul economie de piaţă şi implementarea condiţiilor necesare pentru Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Cu­prinzător (ACLAC). Ţările cu cele mai mari restanţe sunt Azerbaidjan şi Belarus.

În acelaşi timp, Moldova are contacte interumane bine dezvolta­te şi este cel mai mare beneficiar de asistenţă din partea UE per capital. În ceea ce priveşte democratizarea, avem rezultate foarte bune, cu ex­cepţia independenţei justiţiei şi ne clasăm pe locul doi după Georgia.

 

Autorităţile ţării lasă promovarea ideii de integrare pe seama partenerilor şi a donatorilor străini

 

Reforma justiţiei şi eliminarea corupţiei sunt cei mai importanţi paşi pe care structurile UE ni le cer de ani de zile. Experţii recomandă şi ei exact acelaşi lucru. „Toată lu­mea remarcă acest lucru, însă nu se întâmplă nimic deosebit ca să fie eliminate problemele. Indexul nu avizează direct, însă Moldova înre­gistrează un nivel redus de dezvol­tare economică şi aici se răsfrânge felul cum activează justiţia. Şi nu trebuie să uităm că justiţia influen­ţează dezvoltarea tuturor domenii­lor”, spune Leonid Litra.

„Se lucrează foarte bine la nivel de cadru instituţional, există şi structurile necesare pentru a pro­mova şi implementa reforme în do­meniile în care Republica Moldova şi le-a asumat. Însă, dacă ne uităm la modul calitativ cum se face acest lucru, cum lucrează agenţiile re­spective sau cum se implementează reformele, observăm carenţe majo­re. În mare parte, nu se vede lucrul practic şi impactul acestor acţiuni”, explică Viorel Ursu, analist politic principal, Open Society European Policy Institute, Bruxelles.

Potrivit lui Viorel Ursu, ideea de integrare europeană nici nu este promovată atât de mult după cum se vorbeşte, de fapt. La mijloc ar fi mai multe cauze, precum lipsa unui suport financiar pentru promovare în teritoriu sau fluctuaţiile destul de mari ale personalului în sectorul pu­blic, iar pregătirea altor specialişti fiind anevoioasă. „Ceea ce îngrijo­rează este indiferenţa cu care auto­rităţile moldoveneşti tratează acest subiect. Ideea de integrare nu este promovată la nivel local şi nici nu sunt prevăzuţi bani pentru aceas­ta. Iar la nivel central, nu se vede o legătură dintre alocarea finanţelor şi activităţile asumate. Mai mult chiar, autorităţile ţării nu-şi asumă multe angajamente în acest sens şi lasă promovarea ideii de integrare pe seama partenerilor şi a donatori­lor străini”, susţine analistul.

 

Integrare înseamnă şi concurenţă în mediul de business

 

Pe parcursul ultimilor ani, Uniu­nea Europeană a devenit principa­lul partener comercial al Republi­cii Moldova atât la operaţiunile de import (2,3 mild. USD sau 44,5%), cât şi la export (1,01 mild. USD sau 46,9%). Experţii economici susţin că aceşti indicatori au fost îmbună­tăţiţi graţie regimului Preferinţelor Comerciale Autonome care presu­pune un comerţ asimetric cu UE. Adică, toate mărfurile industriale sunt exportate din Republica Mol­dova în ţările europene fără a fi plă­tite taxe vamale, iar produsele agro­alimentare sunt exportate fără plata taxelor în cadrul cotelor stabilite, dar importul de mărfuri din UE este supus aplicării tarifelor vamale.

Întrebat dacă integrarea economică pe piaţa paneuropeană este în favoarea producătorilor locali şi dacă produsele noastre sunt com­petitive pe această piaţă, Boris Efimov, directorul general SA Or­hei-Vit, a spus că „Avantajul pen­tru producătorii moldoveni este posibilitatea extinderii pe pieţele europene. Dezavantajul este că piaţa noastră internă va abunda în produse importate din UE. Să nu uităm că agricultura europeană este subvenţionată pe parcurs de zeci de ani şi acest lucru le permite să livre­ze pe piaţă produse la un preţ mai mic sau egal cu cel oferit de noi. Ca urmare, presiunea pe piaţa internă va creşte considerabil”. Întreprin­derea SA Orhei-Vit este unul dintre cei mai mari procesatori de fructe şi legume şi producător de conserve şi sucuri ecologice, mai mult de o tre­ime din volumul total al producţiei îl exportăm în Germania, Austria şi Polonia.

 

 

„Repet că nu punem nicidecum la îndoială calitatea produselor noastre, dar putem ceda în faţa bugetelor de marketing ale com­paniilor europene şi posibilităţi­lor acestora de a influenţa decizia cumpărătorilor. În prezent, există giganţi economici care deţin zeci şi sute de branduri, sute de fabrici şi bugete incredibile. În cazul în care Moldova este acceptată în regimul de liber schimb cu UE, automat va nimeri în sfera de interese a acestor giganţi.

Tehnicele de marketing folosite de aceştia sunt foarte eficiente şi consumatorul local va trece repede la produsele lor. Prin urmare, bu­sinessul mic şi mijlociu va avea de suferit cel mai mult”, este de părere Boris Efimov.

 

Regimul liberalizat de vize, un proces care e condus mai mult din exterior

 

Republica Moldova a obţinut cele mai bune rezultate şi la ca­pitolul implementării condiţiilor pentru liberalizarea regimului de vize cu UE. În opinia experţilor, Co­misia Europeană are temei pentru a considera satisfăcătoare imple­mentarea Planului de Acţiuni şi să recomande Consiliului UE şi Par­lamentului European eliminarea vizelor de călătorie pentru cetăţenii europeni. Pe de altă parte, „Chiar dacă presupunem că acest lucru se va întâmpla până în 2014, atunci nu va fi un succes direct al Republicii Moldova. Mai curând, se va întâm­pla graţie efortului considerabil pe care-l depun donatorii din UE. Tre­buie să mai ţinem cont şi de faptul că Republica Moldova a primit cre­dite şi, din păcate, continuă să tră­iască pe datorii şi nu dă dovadă de multă performanţă la nivel tehnic, nu încearcă să preia iniţiativa pe cont propriu”, argumentează Viorel Ursu. În opinia sa, întreg procesul de integrare europeană este, efec­tiv, condus din exterior, şi nu din interior.

Experţii recomandă autorităţilor noastre să stabilească cât mai mul­tă transparenţă în activitatea lor de promovare a integrării în UE, ceea ce înseamnă mai multe rapoarte către donatori privind acţiunile asumate, o coordonare eficientă a mijloacelor financiare alocate şi activităţile planificate, dar şi mai multă seriozitate în implementare la nivel tehnic.