
Foto: vocea.md
Nepăsarea cu care unele instituţii gestionează banii publici prejudiciază bugetul de stat. Sunt bani care ar putea să îmbunătăţească viaţa contribuabililor dacă ar fi utilizaţi corect. Curtea de Conturi a anunţat că în 2012 prejudiciile materiale cauzate de cheltuirea inadecvată a banilor publici se ridică la mai mult de jumătate de miliard de lei.
Raportul Curţii de Conturi, instituţie care supraveghează dacă banii publici au fost utilizaţi conform destinaţiei, a scos la iveală realitatea tristă a guvernării instituţiilor de stat. În document se arată că bugetul statului a fost prejudiciat în 2012 cu 568,2 milioane de lei, valoarea neregulilor şi abaterilor majorându-se de 2,3 ori faţă de anul precedent. Deşi prejudiciile au fost semnalate, recomandările Curţii de Conturi sunt ignorate în aproape 60% dintre cazuri. De asemenea, nivelul de implementare al recomandărilor ce ar duce la modificarea cadrului legal rămâne a fi unul nesemnificativ, de doar 10%.
Numărul recomandărilor făcute anul trecut a crescut cu 62% faţă de 2011 şi a ajuns la 3818.
|
În 2013, prejudiciile aduse bugetului public ar putea ajunge la un miliard de lei |
„Una din recomandările făcute de noi ar fi ca, poate Curtea de Conturi, poate chiar acest Consiliu de cooperare al Curţii de Conturi cu instituţiile de drept să vină la sfârşit de an sau periodic cu un raport, în care s-ar explica foarte clar câte materiale au fost trimise în instanţă, câte au fost cu refuz de intentare a cauzei penale, de ce una sau alta nu este obiectul unei cauze penale, de ce s-a pierdut în judecată unul sau alt dosar în cazul în care a fost identificat prejudiciul care ar fi trebuit să fie recuperat”, susţine Tatiana Savva, autoare a studiului Expert-Grup despre modul cum se pierd banii publici, prezentat zilele trecute.
Chiar şi Fiscul nu e corect cu banii publici
Numeroase instituţii publice au fost vizate în cele peste 50 de rapoarte de audit întocmite de Curtea de Conturi. Lideri printre cei care s-au eschivat de la executarea recomandărilor auditorilor sunt Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Calea Ferată a Moldovei şi Academia de Ştiinţe.
Doar Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) a prejudiciat bugetul de stat cu 25,9 milioane de lei, formulând un subprogram pentru a justifica alocarea acestor bani. În realitate, din această sumă trebuiau să fie majorate salariile angajaţilor instituţiei şi o altă parte era destinată investiţiilor capitale. De asemenea, Curtea de Conturi s-a autosesizat şi în problema reducerii bugetului AŞM cu 50 milioane de lei în anul curent, confirmând că AŞM nu dispune de instrumente eficiente de evaluare a indicilor de performanţă a realizării politicilor sectoriale în sfera cercetărilor şi a inovaţiilor. Aproape 970 mii de lei au fost alocaţi AŞM pentru efectuarea unor lucrări ştiinţifice în domeniul prevenirii situaţiilor excepţionale, dar impactul real al acestora nu poate fi evaluat.

Foto: kommersant.md
Raportul Curţii de Conturi indică nereguli şi în cazul Inspectoratului Fiscal de Stat, care are probleme serioase în colectarea impozitelor pe venit. Spre exemplu, pe parcursul anului 2011 firmele-fantomă au prejudiciat bugetul statului cu aproape 300 milioane de lei. Banca de Economii figurează în topul instituţiilor cu cel mai mare risc al prejudiciului. Astfel, în trimestrul trei al anului trecut, fostul director al băncii (care era şi membru al Consiliului de administraţie) a fost remunerat suplimentar cu 100 mii de lei.
De asemenea, factorii de decizie ai unor instituţii cu capital de stat se regăsesc în acest top pentru gestionarea păguboasă a bunurilor publice, în urma căreia au fost ratate venituri considerabile sau au fost făcute cheltuieli nejustificate.
Despre persoanele vinovate nu se vobeşte
Experţii independenţi atenţionează că, paradoxal, dar există un dezinteres al organelor de drept, Guvernului şi Parlamentului de a interveni în recuperarea banilor publici cheltuiţi inadecvat. Mai mult decât atât, din 2006 şi până acum nu a fost condamnată nici o persoană cu funcţie de răspundere pentru fraudele comise.
Angela Pascaru, şefă de direcţie la Curtea de Conturi, consideră că hotărârile Curţii de Conturi nu pot fi valorificate ca instrumente de prevenire, supraveghere şi responsabilizare a gestionărilor fondurilor publice anume din cauza că nu există o relaţie de cooperare atât cu oragenle de drept, cât şi cu executivul sau legislativul. Drept exemplu, a menţionat că Marea Britanie a mers pe opţiunea de creare a unei unităţi separate – Comisia pentru Conturi Publice.
Anual, Curtea de Conturi prezintă Comisiei raportul de audit, după care se încep audierile. Abordarea în timpul audierilor este de a pune accent pe persoana audiată, dar nu pe o instituţie aparte. Deseori, persoana audiată este un funcţionar public ce răspunde în faţa legislativului pentru managementul financiar şi este şeful administrativ al departamentului.

Foto: timpul.md
Actualmente, Curtea de Conturi nu are competenţele pe care şi le-ar dori pentru a pedepsi instituţiile care nu-i respectă recomandările. Deputaţii au respins categoric cu un an în urmă un proiect de lege care atribuia Curţii de Conturi dreptul de a trage la răspundere penală. Proiectul mai includea şi sancţiuni administrative.
„În cazul în care se va ajunge ca măcar unui ministru sau conducător să i se aplice amendă, restul se vor gândi să nu ajungă în astfel de situaţii şi vor respecta recomandările”, conchide Angela Pascaru.