Zilierii, lăsați fără protecție socială și medicală în baza unei legi

Natalia Hadârcă
Vocea Poporului, 12.03.2018

   

adevarulfinanciar.ro

adevarulfinanciar.ro

 

Parlamentul Republicii Moldova a menținut votul exprimat anterior pentru legea care vizează executa­rea unor activităţi necalificate, cu caracter ocazional, desfăşurate de zilieri, remisă spre reexaminare de șeful statului.

 

Potrivit legii, durata zilnică de executa­re a activităţii unui zilier nu poate depăşi 8 ore: 5 ore – pentru persoanele de la 15 la 16 ani şi 7 ore – pentru tineri de la 16 la 18 ani. Timpul de muncă al zilierului nu poate fi mai mare de 40 de ore pe săptămână. De asemenea, se prevede ca durata activităţii executate de un lucrător zilier pentru ace­laşi beneficiar să nu depăşească 90 de zile într-un an calendaristic.

Zilierul va fi remunerat la sfârșitul fie­cărei zile de muncă. Totodată, proiectul prevede ca nivelul remunerării pe unitate de timp să nu fie mai mic decât cuantumul minim garantat al salariului din sectorul real pe o oră, stabilit de către Guvern.

Plata impozitului pe venit datorat pen­tru activitatea prestată de zilier se va efec­tua de către beneficiar. În schimb, din ve­niturile obţinute de către zilier nu se reţin contribuţii de asigurări sociale de stat şi nu se calculează primele de asigurare obliga­torie de asistenţă medicală.

De asemenea, beneficiarul va fi obligat să 

menţină registrul de evidenţă a zilieri­lor, în care să înregistreze toate persoanele înainte de începerea activităţii acestora. Beneficiarul de munca zilierului este obli­gat să transmită extrasul din acest registru Inspectoratului teritorial de muncă. Con­trolul asupra respectării prevederilor aces­tei legi va fi efectuat de către inspectorii muncii și inspectorii fiscali. Documentul stabilește că, în cazul în care beneficiarul de munca zilierilor nu va respecta noile reguli, el va fi sancționat conform Codului Contravențional. Amenda pentru această încălcare urmează să fie stabilită ulterior.

 

Avantaje și lacune puse pe cântar

 

Inițiativa a fost salutată de sindicate, pentru că ar putea pune capăt economi­ei informale și muncii la negru. Totodată, aceasta are și mai multe puncte slabe, la­cune asupra cărora CNSM a atras atenția în cadrul unor dezbateri publice, întruniri cu legiuitorii, dar și avize oficiale etc.

Oleg Budza, preşedintele Confederaţi­ei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a menționat anterior că există riscul ca persoanele angajate în baza unui con­tract pe un termen determinat să treacă în categoria zilierilor pentru a evita plata contribuţiilor de asigurări sociale şi medi­cale și acest lucru nu e deloc în favoarea zilierului. Iar lipsa acestor garanții sociale este o gravă încălcare a Codului muncii, a Codului fiscal în vigoare şi a drepturi-lor de pensie, de indemnizaţii pentru in­capacitatea temporară de muncă, de ma­ternitate, pentru îngrijirea copiilor, în caz de accident de muncă sau boală profesi­onală.

De asemenea, sindicatele au mai atras atenția asupra faptului că la capitolul im­pozitarea venitului persoanei care pre­stează munci ocazionale nu sunt prevăzu­te scutiri personale. Iar „lipsa unui contract de muncă va genera o tendință negativă în rândul beneficiarilor și îi va determina să apeleze mai degrabă la serviciile zili­erilor, reziliind contractele individuale de muncă. Întreprinderile ar putea fi tentate să nu achite contribuțiile sociale și medi­cale. Astfel, numărul persoanelor care nu vor putea beneficia de garanții sociale va crește alarmant, fapt ce constituie o de­rogare gravă de la Codul muncii”, susține și Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”.

Viorel Chivriga, expert la IDIS „Viitorul”, vorbind despre Legea zilierilor, e de păre­rea că aceasta nu va micșora considerabil ocuparea informală și menționează că ar fi nevoie de o motivare a angajatorilor din partea statului de a trece în câmpul legal. Singura „motivare” până în prezent a fost amenințarea cu amendă pentru cei care vor angaja muncitori cu ziua. Deocamdată, nu a fost încă stabilită valoarea sancțiunii contravenționale.

 

Legea zilierilor, în România

 

Legea zilierilor a fost adoptată și de Par­lamentul României, care însă a fost con­testată de sindicatele din țară. Potrivit lui Bogdan Hossu, președintele Confederației „Cartel Alfa”, acest act legislativ aduce gra­ve prejudicii materiale unei numeroase categorii de lucrători, deoarece reglemen­tează o discriminare economică între zilieri și angajații cu contract de muncă.

Hossu s-a referit și la o evaziune fiscală sub acoperire, legală din partea celor care angajează persoane pentru munci necali­ficate. Acesta susține că în România Legea privind exercitarea unor activități cu ca­racter ocazional desfășurate de zilieri nu a fost adoptată în interesul lucrătorilor zili­eri, deoarece, la fel ca și în Republica Mol­dova, nu oferă acestor oameni nici un fel de protecție socială, deși veniturile lor sunt impozitate cu 16%, ca pentru orice sala-riat.

În Republica Moldova, potrivit statistici­lor oficiale, 30% din populația ocupată este încadrată în activități cu caracter ocazional, cel mai mare număr de zilieri fiind în agri­cultură.

 

Versiunea completă a articolului este disponibilă doar pentru abonații ziarului "Vocea poporului"!
Abonamentul poate fi perfectat în cadrul redacției ziarului: str. 31 august 1989, 129, etajul IV, mun. Chisinau, MD-2012, tel:. 373 (22) 23 40 93, tel / fax:. 373 (22) 23 41 96, precum și la întreprinderile: Posta Moldovei SA, Moldpresa SA, Pressinform-Curier. Detalii aici.