22 ianuarie 2020
Chisinau
Dialoguri

Victor LUTENCO: „Migranţii pot fi ademeniţi acasă prin locuri de muncă atractive”

Loading
Dialoguri Victor LUTENCO: „Migranţii pot fi ademeniţi acasă prin locuri de muncă atractive”
Victor LUTENCO: „Migranţii pot fi ademeniţi acasă prin locuri de muncă atractive”

Vic­tor Lutenco

A făcut politologie. Şi-a urmat prima dragoste în Italia. L-a citit pe Dosto­evski, a făcut şi un master, după care a ajuns la Guvern. Este vorba de Vic­tor Lutenco, şef al Biroului pentru relaţii cu diaspora. Comunică cu tinerii de peste hotare şi împreună caută soluţii pentru problemele lor. 

 

– Dle Lutenco, în ultima vreme aţi vizitat diasporele noastre. Povestiţi-ne cum i-aţi găsit pe moldovenii de peste hotare?

– Sunt foarte diferiţi. Scopul în­trevederilor noastre nu este doar de a răspunde la anumite între­bări, dar de a explora calea pentru viitor, nu doar de a preveni, ci de a îmbunătăţi. Ei vin cu o grămadă de proiecte. Acestea ţin de crearea a mai multor centre, fie de infor­mare, fie de prestare de servicii. O mare problemă a comunităţilor este că nu au un punct de referinţă la nivel de oraş, chiar şi de ţară.

– Despre ce v-au întrebat mol­dovenii?

– Despre protecţia socială, pen­sii, salarii, indemnizaţii de şomaj. Sunt multe întrebări ce ţin de acce­sul la educaţie peste hotare, trans­port, bilet de avion, transmiterea coletelor. Se interesează de soarta rudelor rămase acasă, fie de ajuto­rul social sau asigurare medicală.

– Care, după părerea dvs., este cea mai activă Diasporă?

– Comunităţile sunt diverse. Activismul are o definiţie aparte în fiecare ţară. Pentru unii, orga­nizarea unui concert este atingerea punctului culminant, pentru că în restul timpului sunt prinşi la mun­că. Scopul nostru este să trecem de la dimensiunea cultural-spiritua­lă, la cea de dezvoltare. Trebuie să găsim oportunităţile care nu sunt valorificate.

– Ce proiecte noi vor fi pentru îmbunătăţirea colaborării cu comunităţile de peste hotare?

– Vom continua să lucrăm cu studenţii ca să-i determinăm să se reîntoarcă acasă. Să-i ajutăm să-şi găsească locuri de muncă aici, cu un adaos la salariu pe jumătate de an, care i-ar motiva să rămână. Cea mai bună publicitate pentru reîntoarcere în RM, este o reinte­grare de succes.

 

g_dialoguri

Scopul nostru este să trecem de la dimensiunea cultural-spirituală, la cea de dezvoltare

 

Vrem să creăm un program focusat pe necesităţi con­crete. Dacă o familie din Irlanda vrea să revină acasă, pe ei îi inte­resează dacă aici vor fi organizate cursuri de limbă româna pentru copii fiindcă aceştia cunosc mai bine limba ţării care i-a găzduit. În prezent nu se face aşa ceva, dar pe viitor astfel de programe se vor regăsi în acţiunile noastre.

– În ce mod sunt asiguraţi şi protejaţi moldovenii peste ho­tare de accidentele de muncă, de condiţiile nocive de muncă? Există acorduri încheiate cu alte ţări?

– Noi avem încheiate opt acor­duri de protecţie socială a lucrăto­rilor migranţi. Negociam şi cu alte ţări. Ideea este că ei se bucură de aceleaşi drepturi şi facilităţi ca şi băştinaşii.

Vrem ca umbrela de protecţie pentru cetăţenii RM să fie des­făcută la maxim. Depinde şi de voinţa ţarii. Unele sunt deschise, altele sunt mai reticente, pentru că văd o pierdere fiscală. Situaţia mai complicată este în Rusia. Acolo caracterul muncii e sezonier, ne­reglementat, nu toţi au permise de şedere, sunt la cheremul celor care îi angajează. Din fericire, avem o Diasporă destul de activă acolo. Un exemplu bun este Portugalia. Această ţară este mult mai primi­toare şi înţelegătoare cu migranţii. Cetăţenia se obţine mai uşor.

 

Despre anii studenţiei, activism şi munca în Italia

 

– Cum a fost studenţia lui Vic­tor Lutenco?

– Am fost un student bun. În­tr-un an am avut zece pe linie, dar din păcate nu m-am învrednicit de medalia care îmi era menită, căci, din cauza unei greșeli mecanice, mi s-a pus “neadmis” la educația fizică. M-am revoltat, dar lucrurile au rămas neschimbate. În ceilalţi ani am avut doar un singur 8. Mi l-a pus profesoara care acum este soția unui ambasador. Este foarte activă în diasporă. Așvrea, prin intermediul acestui interviu, să-mi cer iertare pentru faptul că nu am recunoscut-o imediat când ne-am întâlnit recent, peste mai bine de opt ani.

– Ce a urmat după studii?

– Imediat după licență, am în­ceput un master, dar l-am abando­nat la mijloc de cale și am plecat la muncă în Italia. Am urmat pri­ma mea dragoste, dar am comis greșeala, pe care o fac foarte mulți cetățeni de-ai noștri care pleacă peste hotare cu ochii semiînchiși, nepregătiți, neasigurați, deseori ilegal, fără a avea măcar un plan cât de cât clar. Experiența mea de migrant a durat patru luni. Proas­păt absolvent la politologie, ziua lucram ca muncitor de rând în construcții, iar seara citeam “Frații Karamazov” de Dostoievski. Tre­buie să recunosc că a fost foarte frustrant. Făceam cele mai simple munci, căci nu mă pricepeam la altele. Totuși, am încercat să învăț limba.

De cele mai dese ori, asta lua forma unor fotocopii cu conju­gări, plasate la mijloc de cale pe care duceam căldări cu nisip. Până la urmă s-a dovedit că am venit la o dragoste deja pierdută, aveam un mare dor de casă, iar munca pe care o făceam nu corespundea de­loc nici dorințelor, nici aspirațiilor, dar și nici calificării mele. Așa am revenit acasă.

– Cât de mult încurajaţi studii­le peste hotare sau mobilitatea academică?

– Este un lucru bun. Totuși, cred că programele de mobilita­te trebuie să includă componenta circulară, adică să nu presupună ciclu complet peste hotare, ci doar un semestru sau un an. Așa in­troducem în sistemul nostru mai mulți agenți de schimbare, mai multă presiune de modernizare. Totodată, avem mai multe șanse să motivăm absolvenții să rămână în țară. Ne interesează echivalarea diplomelor de studii. Este total anormală situația în care o diplo­mă de la Harvard necesită proce­dură umilitoare în Republica Mol­dova, dar și când diploma din RM nu servește la nimic atunci când se încearcă angajarea peste hotare.

 

g_dialoguri

Avem foarte multe proiecte orientate spre apropierea tinerilor de patrie și de valorile naționale

 

– Despre ce vă scriu tinerii mi­granţi, care sunt problemele lor?

– Mesajele sunt diverse. Cele mai frecvente se referă la acțiuni culturale, conexiunea cu țara, pro­blemele echivalării diplomelor. Când sunt peste hotare, ascultă multă muzică tradițională patrio­tică, când revin aici, trec din nou la Beyonce sau Kings of Leon. Au multă energie și idei, mulți sunt interesați de a înființa asociații di­asporale studențești, se gândesc la reîntoarcere.

– Cât de mult participă Biroul pentru relaţii cu diaspora la susţinerea tinerilor, studenţi­lor aflaţi peste hotare?

– Mult, și va fi și mai mult. Ţi­nem legătura cu tinerii din dife­rite țări, încercând să contribuim cu soluții concrete pentru diverse probleme, cum ar fi: echivalarea diplomelor, angajarea în câmpul muncii, lansarea și dezvoltarea asociațiilor diasporale de tineret, dotarea bibliotecilor asociațiilor, deschiderea cluburilor de interese și multe altele. Avem foarte multe proiecte orientate spre apropierea tinerilor de patrie și de valorile naționale.

Un exemplu în acest sens este inițiativa de a deschide școli de vară pentru copiii conaționalilor noștri, care s-au născut și au cres­cut în străinătate și care nu au fost încă în Republica Moldova. De asemenea, intenționăm să or­ganizăm un program de stagii în instituțiile de stat din Republica Moldova pentru studenții care stu­diază peste hotare, inclusiv pentru copiii din familiile migranților moldoveni.

– Ce nu trebuie să-i scape unui tânăr în perioada studenţiei, din experienţa proprie?

– Trebuie să fie atenți la ori­ce oportunitate care li se ivește. Trebuie să încerce cât mai multe activități, pentru a putea mai ușor alege preferata. De asemenea, este foarte importantă crearea rețelei de prieteni, amici, colegi.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com