6 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Veniturile populaţiei Moldovei de abia acoperă minimul de existenţă

Loading
Fără categorie Veniturile populaţiei Moldovei de abia acoperă minimul de existenţă
Veniturile populaţiei Moldovei de abia acoperă minimul de existenţă
taranii-din-moldova

Foto: vocea.md

Dacă e să ne luăm după cele mai recente date ale Biroului Naţional de Statistică, reiese că moldovenii huzuresc în ultima vreme, nu altceva! Po­trivit acestora, veniturile populaţiei au crescut anul trecut cu peste 11 la sută, ajungând lunar la 1681,4 de lei de persoană. Doar că inflaţia, bat-o vina, adică scumpirile care s-au ţinut lanţ, au muşcat rău din veniturile oamenilor, încât creşterea veniturilor a coborât până la 6,5 procente. Iar dacă mai avem în vedere şi faptul că leul nostru s-a devalorizat pe par­cursul anului trecut cu 12,5 la sută, ajungem la concluzia tristă că venitu­rile populaţiei țării nu că nu au crescut, ci, dimpotrivă, s-au micşorat.

 

 

Care sunt principalele surse de venituri ale populaţiei ţării noastre? Din datele statistice oficiale rezultă că cea mai mare parte a locuitorilor Moldovei, aproape 42 la sută, trăiesc din câştigurile salariale. Adică obţin un ban în condiţiile unui loc de muncă la patron sau la stat.

 

Aproape 40 la sută dintre locuitorii ţării trăiesc din „pomeni”

 

Alte 16 procente din locuitorii ţării sunt pe cont propriu. Adică, nu se bizuiesc nici pe stat, nici pe angajatorii din sectorul pri­vat în speranţa de a-şi câştiga propria bu­cată de pâine. Îşi pornesc propriile afaceri în diferite domenii ale economiei, dar mai cu seamă în sectorul agricol. Dar şi numă­rul acestora se împuţinează de la an la an. Bunăoară, în 2013, ponderea lor a scăzut până la 9,1 procente, faţă de 9,3 procente cu un an mai înainte.

În schimb, se îngroașă rândurile per­soanelor ale căror venituri se formează din prestaţiile sociale: ajutor social, pen­sii, indemnizaţii de şomaj şi alte plăţi din bugetul ţării. Numărul acestora a crescut până aproape de 20 la sută din populaţia ţării, sporind cu mai bine de 1 procent pe parcursul anului trecut. Peste 17 procen­te dintre locuitorii ţării trăiesc din bănii trimiși acasă de rudele aflate la muncă peste hotare. Adică, dacă ar fi să însumăm numărul persoanelor care beneficiază de prestaţii sociale și cel al oamenilor care primesc ajutoare băneşti din străinătate, ar rezulta că aproape 40 de procente din populaţia ţării trăiesc din „pomeni”!

 

Cheltuielile sunt peste venituri

 

În timp ce veniturile medii lunare ale unei persoanei în ţara noastră sunt în va­loare de 1681,4 de lei, datele statistice vor­besc că un cetăţean cheltuie într-o lună 1775,8 lei. Ar reieşi că în Republica Mol­dova se cheltuie mai mult decât se câştigă. Cum este posibil aşa ceva?

 

persoane-fara-adapost

Foto: vocea.md

 

Ana Moldovanu, şefa Departamentului protecţie social-economică al Confedera­ţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, explică acest paradox prin faptul că o mare parte dintre beneficiarii de transferuri bă­neşti din străinătate nu declară în totali­tate sumele de bani pe care le primesc de la rude de peste hotare în cadrul chesti­onarelor sociologice pe care le realizează periodic Biroul Naţional de Statistică şi în baza cărora sunt calculate cifrele privind remitenţele. O altă cauză ar fi plata sala­riilor „în plic”. Adică ar rezulta, potrivit dumneaei, că „surplusul” de cheltuieli se datorează excesului de venituri obţinute din banii veniţi de peste hotare sau din le­furile nedeclarate.

 

Veniturile şi cheltuielile populaţiei ţării noastre sunt în mare măsură diminuate în mod artificial

 

În genere, Ana Moldovanu consideră că datele statistice oficiale ce vizează venitu­rile şi cheltuielile populaţiei ţării noastre sunt în mare măsură diminuate în mod artificial. Calculele cu care operează sindi­catele demonstrează că locuitorii ţării sunt forţaţi să scoată din buzunar sume mult mai mari de bani pentru a supravieţui. De exemplu, Biroul Naţional de Statistică ne arată că întreţinerea locuinţei noastre ne ia doar 19,2 la sută din venituri. În timp ce sindicatele argumentează cu cifre rea­le, din facturile oamenilor, care arată că doar încălzirea unui apartament cu două camere în municipiul Chişinău a costat, în luna februarie, cam 1600-1700 de lei. Să admitem că suma respectivă nu este achi­tată integral imediat, ci este repartizată pe întreagă perioadă a anului. Oricum, costul întreţinerii locuinţei constituie cam 40% din venituri. Deci, se dovedeşte că date­le oficiale statistice sunt de două ori mai mici.

 

Citește și: Când vor trăi mai bine pensionarii…?

 

La fel este şi cu celelalte capitole de cheltuieli ale populaţiei prezentate de statistica oficială. Ni se spune, de pildă, că pentru hrană locuitorii ţării cheltuiesc 42,8 la sută dintre cei aproximativ 1700 de lei. Însă Ana Moldovanu demonstrea­ză că doar cheltuielile minime pentru ali­mentaţie, adică pâine, lapte, zahăr, carne/peşte, crupe, pe care trebuie să le suporte o persoană, se ridică la 800-1000 de lei, ceea ce reprezintă cel puţin 50%.

De altminteri, şi calculele sindicatelor privind cheltuielile suportate de popula­ţie pentru transport, pentru educaţie se dovedesc mult mai mari în comparaţie cu cifrele făcute publice de către Biroul Naţi­onal de Statistică.

Dar chiar dacă operăm cu datele statis­tice oficiale, vedem că creşterea exagerată a unor cheltuieli comportă mari riscuri pentru sănătatea, educaţia cetăţenilor ţă­rii noastre. Bunăoară, după ce s-au scum­pit serviciile comunale cu mai bine de un procent, populaţia ţării a început să dea mai puţini bani pentru hrană.

 

Cam o pătrime dintre salariați au lefuri mai mici decât minimul de existență

 

Veniturile populaţii ţării de abia dacă depăşesc mărimea minimului de existen­ţă, de 1612,3 lei, cu doar 4,2 procente. Şi dacă, potrivit datelor oficiale, veniturile medii lunare reale ale unei persoane pe parcursul anului trecut au crescut cu 6,5 procente, valoarea minimului de existenţă a sporit cu aproape 7%. Rezultă că mini­mul de existenţă, adică cheltuielile vitale pentru o persoană, au crescut într-un ritm mai accelerat decât veniturile populaţiei.

Aceasta în timp ce şefa Departamen­tului protecţie social-economică al CNSM ne vorbeşte că aproximativ 23 la sută din­tre salariaţii ţării noastre au salarii mai mici decât minimul de existenţă! Iar pen­sia medie pe ţară nu se ridică la nici 80% din minimul de existenţă calculat pentru persoanele în vârstă.

Sindicatele, ne spune Ana Moldovanu, în genere, sunt împotriva actualei meto­dologii de calculare a minimului de exis­tenţă pe ţară, pentru că se iau în seamă doar norme de consum pentru produsele alimentare, nu şi pentru cele nealimenta­re şi servicii, care se stabilesc în funcţie de rezultatele unor chestionare sociologice realizate în mediul gospodăriilor casnice. Însă, după cum ne arată investigaţiile fă­cute de BNS privind suma banilor primiţi din străinătate, cetăţenii noştri nu tot­deauna sunt sinceri, astfel încât rezultatele sondajelor pot să afecteze calcularea mini­mului de existenţă. De aceea, sindicatele pledează pentru revenirea la coşul minim de consum, la calcularea căruia se luau în seamă norme concrete, vitale pentru viaţa unei persoane. În afară de aceasta, de mai multă vreme, sindicatele se zbat pentru a ridica salariul minim pe ţară, care actual­mente este de 600 de lei, măcar la nivelul minimului de existenţă.

 

CNSM propune majorarea salariului minim

 

Mai grav, chiar dacă salariile sunt mi­zerabile, oricum nu se plătesc la timp. Po­trivit Anei Moldovanu, datoriile salariale la nivelul ţării se ridica la 108 milioane de lei. Astfel, sindicatele insistă ca în ca­drul şedinţelor Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective (guvern, patronate, sindicate) să fie audiaţi condu­cătorii de unităţi economice care au făcut datorii la plata salariilor mai mari de un milion de lei.

În ultimii ani, spune Ana Moldovanu, ritmul de creştere a veniturilor şi cheltu­ielilor populaţiei din Republica Moldo­va sunt în continuă descreştere şi mari schimbări nu se vor produce nici de acum înainte. Deoarece experţii, specialiştii Mi­nisterului Economiei presupun că în anul viitor creșterea produsului intern brut al ţării nu va fi cea preconizată, ci doar de 4 la sută. În timp ce Banca Mondială se ara­tă şi mai reţinută în ce priveşte creşterea economică în Moldova, de doar doi la sută. În condiţiile în care câştigurile salariale constituie principala sursă a veniturilor la peste 40% dintre locuitorii ţării, CNSM propune majorarea salariului minim al bugetarilor şi a cuantumului minim ga­rantat al salariului din sectorul real.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com