25 octombrie 2020
Chisinau
Fără categorie

Unicul cavalerist moldovean al Kremlinului

Loading
Fără categorie Unicul cavalerist moldovean al Kremlinului
Unicul cavalerist moldovean al Kremlinului
cavalerist

Foto: arhivă personală

La nici 30 de ani a evoluat pentru regina Marii Britanii, a dat mâna cu cancelarul german, Angela Merkel, a vizitat o lume întreagă, Kremlinul e la picioarele lui, iar cel mai bun prieten îi este Estant, calul său. Practică cel mai nobil sport şi participă la numeroase competiţii. Vorbim despre Ion Capsamun, singurul moldovean-cavalerist din Regimentul Prezidenţial al Kremlinului.

 

Originar din sudul Moldovei, raionul Comrat, satul Dezghinja, Ion şi-a început călătoria prin viaţă ca orice alt absolvent al unui liceu rural, la Chişinău. Proaspăt înmatriculat la Colegiul de Poliţie “Dimitrie Cantemir”, Ion nu s-a gândit niciodată că va ajunge cavalerist de onoare.

Tânărul s-a făcut remarcat la Chişinău, atunci când în parcul central au început să patruleze poliţiştii călăreţi. A participat la un concurs naţional la Bălţi, unde a luat premiul întâi, iar superiorul său i-a propus să încerce Şcoala de Echitaţie a Kremlinului. În RM, arta ecvestră nu se practică, de aceea cei care doresc s-o practice trebuie să plece peste hotare.

Uite-aşa a început istoria lui Ion Capsamun. A absolvit şcoala cu succes, deşi i-a fost greu, din cauza barierei lingvistice, a efortului fizic, dar a reuşit. La moment, face parte din Regimentul Prezidenţial al Kremlinului şi sportiv al Şcolii de Echitaţie. Recent, a devenit antrenor pentru cei mai mici. Nu credea că va ajunge atât de departe. „În copilărie aveam un vis, să devin artist. Visul s-a împlinit, pentru că noi, într-o oarecare măsură suntem artişti… departe de casă”, spune Ion. „Prima dată am călărit la vârsta de 20 de ani. Când eram mic, tare îmi era frică de cai, deşi iubeam animalele”, adaugă el.

 

cavalerist-2

Foto: arhivă personală

 

Se află de aproape șapte ani la Moscova, iar în Moldova s-ar întoarce dacă i-ar oferi aceleaşi condiţii ca şi Kremlinul. „Fiecare vrea să trăiască acolo unde e mai bine”, mărturiseşte Ion.

 

Cu un salariu de 30 de mii de lei, evoluează pentru regina Angliei

 

În 2012, în Rusia a avut loc Campionatul la echitaţie. Ion a făcut parte din juriu, acesta a fost rugat să devină membru permanent al juriului. În fiecare vară are loc cursa preşedintelui. Participă de fiecare dată. În 2007 l-au avut drept oaspete de onoare pe fostul preşedinte al RM, Vladimir Voronin. Soldaţii cavaleriei de onoare a regimului prezidenţial se antrenează de zori pentru noi competiţii, dar şi pentru a antrena pe alţii. În fiecare an, cavaleriştii evoluează în Piaţa Roşie, în faţa preşedintelui, cu prilejul Festivalului Militar Muzical de la Moscova. Pentru munca depusă zi de zi, Ion are un salariu de 53 de mii de ruble pe lună (30 de mii de lei MD). Pe lângă hipismul obişnuit, cavale-riştii fac diferite acrobaţii şi folosesc săbii, instrumente muzicale sau alte accesorii în prestaţia lor.

Călăreţii din Regimentul Prezidenţial şi de la Şcoala de Echitaţie din Kremlin au evoluat la Festivalul de artă ecvestră, în oraşul Windsor. Festivalul a făcut parte din festivităţile consacrate împlinirii a 60 de ani de la urcarea pe tron a reginei Marii Britanii, Elisabeta a II-a. Cavaleriştii ruşi, printre care şi Ion, au prezentat spectatorilor locali, inclusiv reginei, trucuri de echitaţie şi mânuire a armelor tradiţionale cazace, tehnici folosite de strămoşii lor în lupte.

 

g_social

Nu facultatea îl face pe om, ci meseria care-i place

 

 

“Pentru mine a fost o onoare, n-am crezut că voi face vreodată cunoştinţă cu regina Angliei. Până la urmă, noi suntem artişti şi trebuie să ştim cum să ne comportăm în faţa unui public, să nu ne pierdem cu firea şi să mânuim orice situaţie imprevizibilă. Ceea ce facem noi este un sport rar, de artă ecvestră, un sport elegant şi foarte frumos”, spune Ion.

 

Despre riscurile şi avantajele meseriei

 

Este o meserie riscantă şi nu toţi se încumetă s-o practice. De când este membru al cavaleriei prezidenţiale de la Moscova, Ion şi-a fracturat vertebrele de trei ori. A avut numeroase traume, dar ambiţia l-a făcut să meargă mai departe. “Echitaţia este un sport nobil al oamenilor de rând. Acesta îi este farmecul. Ne antrenăm toată ziua, ne certăm cu partenerul nostru, dar până la urmă, iese regeşte”.

 

Spune că nu regretă nimic şi nu şi-ar schimba meseria pentru nimic în lume. „Avantajele meseriei mele sunt că am posibilitatea să fiu mereu în formă, comunic cu diferiţi oameni interesanţi şi am ocazia să văd o bucăţică din lume, cu ochii mei”, spune Ion. ”Cred că pe de o parte e mâna sorţii că am nimerit aici, iar pe de alta, perseverenţa mea. Cum se spune, „e norocos cel care singur își forţează norocul”, adaugă el.

 

„Echitaţia presupune să faci calul să gândească în unison cu tine”

 

Relaţia cu partenerul său, adică calul, e una foarte importantă. Uneori e greu să găseşti limbă comună. „Totul depinde de caracterul calului, ei sunt diferiţi, la fel ca şi oamenii, uneori chiar mai înţelegători. Sportul cu animale te face să priveşti altfel lumea. Devii mai răbdător, mai amabil, mai calm. Ochii lui devin ai tăi. Sportul presupune să faci calul să gândească în unison cu tine”, mărturisește Ion.

 

cavalerist-3

Foto: arhivă personală

 

 

Până acum a avut trei cai. Baobab, Gvardescaia şi cel de acum, Estant. Are grijă de el, îi este cel mai bun prieten. Atunci când Estant nu are chef de antrenamente, Ion îl lasă în pace, pentru că înţelegerea îşi spu-ne cuvântul. „Atunci când calul e nervos, mai bine să-i dai pace, pentru că rişti să fii aruncat cu violenţă. Trebuie să ai multă răbdare, peste noapte nu se întâmplă nimic. Să asculţi de antrenori, să furi meserie şi…muncă, foarte multă muncă”, adaugă cavaleristul.

 

„Acasă nu sunt perspective”

 

Cel mai mult îi este dor de părinţi şi de fraţi. Dar nici dorul de casă nu l-ar face să se întoarcă la baştină. „Acum nu vreau să mă întorc în ţară. Nu ştiu ce va fi mâine”, spune Ion. Superiorii din Moldova i-au propus să se întoarcă şi să devină ofiţer, dar Ion a refuzat. „Acasă nu am perspective şi nici echitaţia regală nu se practică. Ce să fac acolo?”

De când este în Rusia, nu s-a simţit mă-car o secundă discriminat. „Aici, cum te porţi, aşa te privesc. Să știți, nu facultatea îl face pe om, ci meseria care-i place”.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com