28 martie 2024
Chisinau
Social

Un vid legislativ privează lucrătorii de dreptul la protecţia muncii

Loading
Social Un vid legislativ privează lucrătorii de dreptul la protecţia muncii
Un vid legislativ privează lucrătorii de dreptul la protecţia muncii

constructori

 

Un vid legislativ există în prezent în ceea ce priveşte cercetarea acci­dentelor de muncă, iar în această situaţie lucrătorii din ţara noastră sunt privaţi de dreptul lor constitu­ţional la protecţia muncii, inclusiv la asistenţa socială.

 

Problema a fost generată de intrarea în vigoare, pe 28 aprilie 2017, a unei noi legi, ce lipseşte Inspectoratul de Stat al Muncii de atribuţiile respective, în timp ce acestea nu au fost transferate nici altor structuri de stat, a precizat Elena Carchilan, şefa Inspectoratu­lui Sindical de Muncă.

„Situaţia în care nu există cadrul legislativ necesar şi, în consecință, este sistată cercetarea accidentelor de muncă în urma cărora sunt con­statate cauzele şi circumstanţele ce au dus la traumatizarea sau la moartea salariaţilor, stârneşte îngri­jorare. Reiese că, în astfel de condi­ţii, viaţa omului nu este apărată, nu este garantat dreptul la protecţia muncii, stipulat în articolul 43 din Legea Supremă”, a apreciat Elena Carchilan.

La rândul său, Igor Ciloci, di­rector adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii, a precizat că, în corespundere cu modificările ce au intrat în vigoare pe 28 aprilie 2017, instituţiei respective i-au fost retra­se atribuţiile de control în materie de securitate şi sănătate la locul de muncă.  Acest lucru creează pro­bleme legate de cercetarea acci­dentelor de muncă. Or, activitatea în cauză este parte componentă a funcţiilor legate de securitatea şi sănătatea în muncă.

În prezent, nu există vreun act legislativ sau normativ în vigoare care ar 

reglementa din punct de vedere juridic procedura de cercetare a accidentelor de muncă. Şi, în timp ce noua lege suspendă prevederile legale în cauză, lucrătorii din ţara noastră continuă să fie supuşi diferitelor riscuri de accidentare la locul de muncă.

Din moment ce se produc accidente de muncă, dar nimeni nu le cercetează, nu pot fi stabilite nici cauzele şi circumstanţele în care au avut loc acestea, nu sunt luate nici măsuri de prevenire şi profilaxie.

Mai mult, nu are cum să existe nici infor­maţii care ar indica ce acte juridice au fost încălcate sau dacă incidentul s-a produs din deficit de cadru normativ, din cauza că nu au existat reglementările necesare, iar cei care s-au accidentat procedau cum le venea la îndemână.

 

Victimele accidentelor

de muncă nu vor beneficia de protecţie social

 

Cea mai mare problemă este însă faptul că cei care suferă în urma accidentelor de muncă, ce le prejudiciază integritatea fizi­că şi psihică, duc la dizabilitate sau deces, nu vor dispune de protecţie socială. Or, nu există prevederi legale pentru cercetarea acestor nenorociri.

În cazul în care victimele accidentelor de acest fel vor încerca să obţină despăgubiri prin intermediul instanţelor de judecată, chiar dacă vor dispune de procese-verbale de cercetare a incidentelor în cauză, lega­litatea acestora va putea fi declarată nulă, pe motiv de existenţă a unui vid legislativ.

 

Măsuri de urgenţă

 

Problema a fost discutată în cadrul unei recente şedinţe de lucru, la care au parti­cipat reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Economiei, ai Misiunii Organizaţiei Inter­naţionale a Muncii în ţara noastră, ai Echi­pei Înalţilor Consilieri ai Uniunii Europene pentru Republica Moldova, precum şi ai Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

În urma discuţiilor, s-a ajuns la concluzia că este necesar să fie suspendată acţiunea noii legi în ceea ce priveşte inspecţia în materie de securitate şi sănătate în muncă până la elaborarea cadrului normativ ne­cesar.

Majoritatea participanţilor la dezbateri consideră că răspunderea pentru aceasta ar urma să revină Ministerului Economiei, care este iniţiatorul reformei din domeniul controlului de stat asupra activităţii de în­treprinzător. Astfel, în prezent, reprezen­tanţii Ministerului Economiei sunt aştep­taţi să promoveze, în regim de urgenţă, un proiect de lege care ar suspenda pre­vederile legale ce au abrogat, începând cu 28 aprilie 2017, dreptul Inspectoratului de Stat al Munci de control în domeniul secu­rităţii şi sănătăţii în muncă.

Igor Ciloci a mai adăugat că, deocam­dată, inspectorii de stat ai muncii vor cer­ceta doar accidentele de muncă ce au fost comunicate până pe 28 aprilie 2017.

Conform prevederilor legale în vigoa­re, aceştia dispun de prerogative legate de relaţiile de muncă. Potrivit spuselor lui Igor Ciloci, inspectorii de stat ai muncii mai examinează şi petiţiile legate de securitate şi sănătate în muncă depuse din partea în­treprinderilor.

 

Intervenţia

prim-ministrului

în vederea soluţionării

acestei problem

 

În aceste condiţii, reprezentanţii Minis­terului Muncii, dar şi cei ai CNSM, au decis să se adreseze prim-ministrului Pavel Filip să intervină în vederea soluţionării acestei probleme.

 

Date statistice

 

De menţionat că activitatea desfăşurată de Inspectoratul de Stat al Muncii în prime­le trei luni ale acestui an s-a axat pe două domenii principale: al relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă, iar acţi­unile propriu-zise au constat în efectuarea a 902 şi, respectiv, 650 de vizite de control. Din numărul total al acestora, 1310 au fost vizite planificate şi 242 – inopinate.

În urma acestor vizite de control au fost constatate aproximativ 14,2 mii de încăl­cări şi abateri de la prevederile actelor le­gislative şi normative din domeniul muncii. Un număr de 7689 dintre acestea ţine de domeniul relaţiilor de muncă şi 6510 – de cel al securităţii şi sănătăţii în muncă.

Unui control i-au revenit în medie câte nouă încălcări ale prevederilor din legisla­ţia muncii. Cele mai frecvente abateri se referă la stabilirea salariului şi la adaptarea condiţiilor de lucru la normele de securita­te şi sănătate în muncă.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand