Un vid legislativ există în prezent în ceea ce priveşte cercetarea accidentelor de muncă, iar în această situaţie lucrătorii din ţara noastră sunt privaţi de dreptul lor constituţional la protecţia muncii, inclusiv la asistenţa socială.
Problema a fost generată de intrarea în vigoare, pe 28 aprilie 2017, a unei noi legi, ce lipseşte Inspectoratul de Stat al Muncii de atribuţiile respective, în timp ce acestea nu au fost transferate nici altor structuri de stat, a precizat Elena Carchilan, şefa Inspectoratului Sindical de Muncă.
„Situaţia în care nu există cadrul legislativ necesar şi, în consecință, este sistată cercetarea accidentelor de muncă în urma cărora sunt constatate cauzele şi circumstanţele ce au dus la traumatizarea sau la moartea salariaţilor, stârneşte îngrijorare. Reiese că, în astfel de condiţii, viaţa omului nu este apărată, nu este garantat dreptul la protecţia muncii, stipulat în articolul 43 din Legea Supremă”, a apreciat Elena Carchilan.
La rândul său, Igor Ciloci, director adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii, a precizat că, în corespundere cu modificările ce au intrat în vigoare pe 28 aprilie 2017, instituţiei respective i-au fost retrase atribuţiile de control în materie de securitate şi sănătate la locul de muncă. Acest lucru creează probleme legate de cercetarea accidentelor de muncă. Or, activitatea în cauză este parte componentă a funcţiilor legate de securitatea şi sănătatea în muncă.
În prezent, nu există vreun act legislativ sau normativ în vigoare care ar
reglementa din punct de vedere juridic procedura de cercetare a accidentelor de muncă. Şi, în timp ce noua lege suspendă prevederile legale în cauză, lucrătorii din ţara noastră continuă să fie supuşi diferitelor riscuri de accidentare la locul de muncă.
Din moment ce se produc accidente de muncă, dar nimeni nu le cercetează, nu pot fi stabilite nici cauzele şi circumstanţele în care au avut loc acestea, nu sunt luate nici măsuri de prevenire şi profilaxie.
Mai mult, nu are cum să existe nici informaţii care ar indica ce acte juridice au fost încălcate sau dacă incidentul s-a produs din deficit de cadru normativ, din cauza că nu au existat reglementările necesare, iar cei care s-au accidentat procedau cum le venea la îndemână.
Victimele accidentelor
de muncă nu vor beneficia de protecţie social
Cea mai mare problemă este însă faptul că cei care suferă în urma accidentelor de muncă, ce le prejudiciază integritatea fizică şi psihică, duc la dizabilitate sau deces, nu vor dispune de protecţie socială. Or, nu există prevederi legale pentru cercetarea acestor nenorociri.
În cazul în care victimele accidentelor de acest fel vor încerca să obţină despăgubiri prin intermediul instanţelor de judecată, chiar dacă vor dispune de procese-verbale de cercetare a incidentelor în cauză, legalitatea acestora va putea fi declarată nulă, pe motiv de existenţă a unui vid legislativ.
Măsuri de urgenţă
Problema a fost discutată în cadrul unei recente şedinţe de lucru, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Economiei, ai Misiunii Organizaţiei Internaţionale a Muncii în ţara noastră, ai Echipei Înalţilor Consilieri ai Uniunii Europene pentru Republica Moldova, precum şi ai Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.
În urma discuţiilor, s-a ajuns la concluzia că este necesar să fie suspendată acţiunea noii legi în ceea ce priveşte inspecţia în materie de securitate şi sănătate în muncă până la elaborarea cadrului normativ necesar.
Majoritatea participanţilor la dezbateri consideră că răspunderea pentru aceasta ar urma să revină Ministerului Economiei, care este iniţiatorul reformei din domeniul controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător. Astfel, în prezent, reprezentanţii Ministerului Economiei sunt aşteptaţi să promoveze, în regim de urgenţă, un proiect de lege care ar suspenda prevederile legale ce au abrogat, începând cu 28 aprilie 2017, dreptul Inspectoratului de Stat al Munci de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Igor Ciloci a mai adăugat că, deocamdată, inspectorii de stat ai muncii vor cerceta doar accidentele de muncă ce au fost comunicate până pe 28 aprilie 2017.
Conform prevederilor legale în vigoare, aceştia dispun de prerogative legate de relaţiile de muncă. Potrivit spuselor lui Igor Ciloci, inspectorii de stat ai muncii mai examinează şi petiţiile legate de securitate şi sănătate în muncă depuse din partea întreprinderilor.
Intervenţia
prim-ministrului
în vederea soluţionării
acestei problem
În aceste condiţii, reprezentanţii Ministerului Muncii, dar şi cei ai CNSM, au decis să se adreseze prim-ministrului Pavel Filip să intervină în vederea soluţionării acestei probleme.
Date statistice
De menţionat că activitatea desfăşurată de Inspectoratul de Stat al Muncii în primele trei luni ale acestui an s-a axat pe două domenii principale: al relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă, iar acţiunile propriu-zise au constat în efectuarea a 902 şi, respectiv, 650 de vizite de control. Din numărul total al acestora, 1310 au fost vizite planificate şi 242 – inopinate.
În urma acestor vizite de control au fost constatate aproximativ 14,2 mii de încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul muncii. Un număr de 7689 dintre acestea ţine de domeniul relaţiilor de muncă şi 6510 – de cel al securităţii şi sănătăţii în muncă.
Unui control i-au revenit în medie câte nouă încălcări ale prevederilor din legislaţia muncii. Cele mai frecvente abateri se referă la stabilirea salariului şi la adaptarea condiţiilor de lucru la normele de securitate şi sănătate în muncă.