13 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Un argument imperios pentru o remunerare decentă

Loading
Fără categorie Un argument imperios pentru o remunerare decentă
Un argument imperios pentru o remunerare decentă

 

 

salariu

Foto: ipn.md

Ca să aibă parte de o muncă decentă, lucrătorul trebuie plătit în mod decent. Adică, să primească un salariu care să-i asigure independenţă economică, să-și poată întreţine familia, să-şi cumpere locuinţă, să investească în propria dezvoltare, să se relaxeze. Din păcate, remunerarea muncii în ţara noastră este foarte proastă. O dovedesc datele unui studiu realizat de către Institutul Naţional de Cercetări Economi­ce (INCE), un rezultat concret al colaborării dintre savanţii acestei instituţii şi Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova, care a început printr-un acord semnat de ambele părţi în vara trecută. Astfel, aflăm că salariul mediu nominal lunar din Republica Moldova, care echivalează cu aproape 300 de dolari SUA, este cel mai mic în Europa de Est, iar la scara CSI, doar Kârgâzstanul şi Tadjikistanul au salarii mai mici decât noi, 236 de dolari, respectiv, 148 de dolari SUA.

 

Unii încearcă să dovedească precum că nivelul scăzut de remunerare a muncii în ţara noastră, adică forţa de muncă ieftină, reprezintă un avantaj, deoarece conferă un grad înalt de competitivitate mărfu­rilor moldoveneşti pe pieţele externe. În timp ce colaboratorii INCE susţin că slaba salarizare a muncitorilor noştri nu salvea­ză exporturile autohtone de la scumpiri, întrucât cresc preţurile la resursele im­portate: resurse energetice, materii prime, alte materiale.

 

Puterea de cumpărare a salariilor, în continuă scădere

 

Deşi spre sfârşitul anului trecut sala­riul mediu nominal lunar pe economie se ridicase la 3765 de lei, de aproape 16 mii de ori mai mare faţă de 1990, se susţine în studiu, cu această sumă de bani puteai cumpăra în 2012 doar 96,7% din ceea ce-ţi permiteai cu două decenii mai înainte. De abia anul trecut, salarul real pe economie s-a ridicat cu 6,3 la sută peste nivelul din 1990. Aceasta în timp ce creşterile respec­tive în Kazahstan se cifrează la 13%, iar în Belarus, salariul real a sporit de aproape patru ori.

În opinia savanţilor de la INCE, unul dintre indicii principali ai creşterii nive­lului de trai al populaţiei este puterea de cumpărare a salariului. Pentru a ne da seama cum evoluează acest indiciu şi a fi folosit pentru comparaţie, la nivel de state se foloseşte setul de produse alimentare alcătuit dintr-un kilogram de pâine, sortul I, de carne de vită de categoria I, un litru de lapte, 1kg de ulei vegetal şi animal, 1 kg de zahăr tos, 10 ouă, 1 kg de cartofi şi unul de varză proaspătă.

Analiza realizată de INCE arată că, în 2006, din salariul mediu nominal lunar pe economie se putea cumpăra doar 13 asemenea seturi sau 38,2 procente faţă de 1991.

Este adevărat că în următorii ani pute­rea de cumpărare a crescut puţin şi anul trecut se puteau procura 15,8 seturi de produse alimentare, doar cu 1,3 la sută mai mult faţă de 2010. Asta în timp ce la vecinii noştri din Ucraina puterea de cum­părare a salariului mediu nominal lunar a crescut de aproape patru ori.

 

Capitalul se extinde, fondurile de remunerare se împuţinează

 

În studiu se menționează că deşi în ultimii ani avem creşteri economice pal­pabile, acestea nu se reflectă în sporurile salariale, pentru că politica salarială ina­decvată a condus la distribuirea inechita­bilă a produsului naţional între capital şi muncă. Astfel, în timp ce rata capitalului social în structura produsului intern brut (PIB) a crescut în mod constant, ponderea fondului de remunerare a muncii s-a mic­şorat. Bunăoară, în 2012, aceasta a scăzut cu 3,1 la sută faţă de 2009.

În afară de aceasta, se arată în studiu, fondurile de remunerare a muncii se află în cădere, sub povara grea a impozitării. De exemplu, în 2012, impozitele, contri­buţiile la asigurările sociale de stat, la asi­gurările obligatorii de asistenţă medicală ne luau mai bine de 16 la sută din salariul brut. Mai grav, statul, pe an ce trece, ne rupe tot mai mult din salariile calculate. Astfel, anul acesta, plătim în fondurile de asigurări obligatorii de asistenţă medicală 4% din leafă, faţă de 3,5 la sută în 2013.

Ponderea fondurilor de salarizare sca­de în structura PIB, cresc plăţile la stat, iar ceea ce mai rămâne din leafă se plăteşte în unele cazuri cu mari întârzieri, consta­tă autorii studiului INCE. La finele anului trecut, în ţară, restanţele salariale se ri­dicau la peste 100 de milioane de lei. În viziunea lor, datoriile salariale reprezintă o reţinere directă din venituri, care condu­ce la ieftinirea forţei de muncă, afectează valoarea salariului. Chiar dacă restanţele sunt achitate mai târziu, oricum suma de bani care reprezintă salariul se depreciază din cauza inflaţiei, a eventualei deprecieri a valutei naţionale.

 

Piaţa muncii este dominată de angajaţii cu salarii mici

 

protest

Foto: vocea.md

În condiţiile unei politici salariale de­fectuoase promovată de mai multă vreme, spun experţii INCE, nici nu este de mirare că avem un număr considerabil de anga­jaţi cu salarii mici. Mai bine de un sfert dintre salariaţii din economie ridică lefuri mai mici de 1600 de lei. Este îngrijorător faptul, avertizează aceştia, că ponderea lucrătorilor care primesc lefuri sub nive­lul minimului de existenţă pentru persoa­nele apte de muncă arată destul de prost. În agricultură, de pildă, peste 40 la sută dintre salariaţi au venituri mai mici de­cât minimul de existenţă. Desigur, avem categorii de salariaţi ale căror venituri salariale depăşesc de 2-3 ori minimul de existenţă, însă ponderea acestora este una neînsemnată.

Pentru confirmare, se invocă faptul că doar 8,2% dintre angajaţii din ţară ridică salarii lunare de peste șase mii lei. Este regretabil, menţionează savanţii INCE, că de o remunerare scăzută au parte şi speci­aliştii calificaţi, precum medicii, pedago­gii, lucrătorii din domeniul culturii, des­pre care fapt a relatat şi publicaţia noastră în numerele precedente.

 

O dovadă concludentă pentru modificarea sistemului de remunerare a muncii

 

Valoarea studiului privind sistemul de remunerare a muncii în Republica Moldova, în opinia lui Petru Chiriac, vi­cepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, este una de­osebită, având în vedere că este realizat de către Institutul Naţional de Cercetări Economice, cu savanţi, experţi notorii. CNSM a încheiat un contract de colabora­re cu respectiva instituţie, pentru a realiza mai multe cercetări, investigaţii profunde, complexe, obiective în domeniul salariză­rii angajaţilor. „Or, noi, în cadrul şedin­ţelor Comitetului Confederal, am discutat chestiunea privind costul forţei de muncă din perspectiva situaţiei privind salariile, a costurilor pe care le suportă patronii de întreprinderi. Cu părere de rău, sistemul de remunerare a muncii în ţară lasă de dorit”, a subliniat dumnealui.

În baza acestui document, a mai preci­zat Petru Chiriac, se poate purcede la ela­borarea unor noi acte legislative, normati­ve sau la modificarea actualei legislaţii în domeniul remunerării muncii. De pildă, până în prezent, spune vicepreședintele CNSM, nu s-a reuşit adoptarea unei legi care să permită ajustarea salariului minim pe ţară la nivelul minimului de existenţă. La fel, există discrepanţe mari în ceea ce priveşte cuantumul salariului minim din sfera de producere şi cel din sectorul bu­getar.

Datele noi care se conţin în studiu au o semnificaţie importantă, inedită, şi cred că vom organiza un seminar naţional pentru a analiza în mod amplu situaţia ce s-a creat în ţară la capitolul remune­rării muncii în economia ţării, a precizat vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova. Or, în ultima vreme, se vorbeşte cu precădere despre fenomenul muncii decente, dar mai puţin despre o remunerare decentă. Mai mult ca atât, dumnealui a stipulat că studiul va putea fi folosit drept un argument inedit, consistent în cadrul negocierilor contrac­telor colective de muncă, convențiilor la nivel de ramură, şedinţelor comisiilor tri­partite, sindicate–patronate–guvern, din perspectiva protecţiei drepturilor salari­aţilor.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com