Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 | |
Luni şi joi de la 14.00-16.00. |
Transferul la o altă muncă permanentă
În ce cazuri salariatul poate fi transferat la o altă muncă permanentă la iniţiativa administraţiei?
Victor Erhan, Chişinău |
Codul muncii nu reglementează în mod special transferul salariatului la iniţiativa administraţiei (angajatorului) sau a salariatului, ca o modalitate definitivă de modificare a contractului individual de muncă. Art. 74 din Codul muncii dispune că transferarea salariatului la o altă muncă permanentă în cadrul aceleiaşi unităţi, cu modificarea contractului individual de muncă, conform art. 68 (din acelaşi Cod), se permite numai cu acordul scris al salariatului. Or, transferarea salariatului la o altă muncă permanentă, doar la iniţiativa angajatorului (administraţiei) nu se permite.
Înregistrarea sindicatelor nu este obligatorie
Ce efecte juridice vor produce ultimele modificări operate la Legea sindicatelor? Ne interesează în special dacă, de acum încolo, toate organizaţiile sindicale (primare) nou create vor fi obligate să se înregistreze la Ministerul Justiţiei, pentru a fi recunoscute de angajatori şi a putea iniţia negocieri colective.
Un grup de salariaţi din or. Chişinău |
Ultimele modificări la Legea sindicatelor nu dispun anumite obligaţii de înregistrare a organizaţiilor sindicale primare. Cu alte cuvinte, nici un sindicat, inclusiv unul nou creat, nu poate fi obligat să se înregistreze, potrivit art. 10 din Legea sindicatelor (în redacţia Legii nr. 188/2016).
Operarea ultimelor modificări la Legea sindicatelor a fost determinată de recomandările Comitetului de experţi al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) în scopul aducerii legislaţiei naţionale (ce ţine de înregistrarea sindicatelor) în concordanţă cu Convenţia OIM nr. 87/1948 privind libertatea asocierii şi protecţia dreptului la organizaţie (ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 593-XIV din 26.09.1995).
Potrivit Comitetului pentru Libertate Sindicală al Consiliului de Administraţie al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (Culegerea de decizii şi principii, p.260, ediţia a patra), procedura de înregistrare constă într-o simplă formalitate şi condiţiile de înregistrare nu trebuie să facă obligatorie înregistrarea sindicatelor.
Drept urmare, sindicatele, inclusiv organizaţiile sindicale primare nou constituite (adică constituite după intrarea modificărilor respective în vigoare, la 16 decembrie 2016), nu sunt obligate să se înregistreze la Ministerul Justiţiei. Cu alte cuvinte, organizaţiile sindicale primare constituite în condiţiile legii au suport legal pentru activitatea lor, inclusiv pentru a iniţia şi purta negocieri colective fără a se înregistra la Ministerul Justiţiei. Or, neînregistrarea sindicatului, inclusiv a organizaţiei sindicale primare, la Ministerul Justiţiei, nu poate servi drept motiv pentru angajator sau pentru o altă persoană sau autoritate publică de a nu recunoaşte efectul juridic al activităţii sindicatului respectiv. În caz contrar, aceasta ar putea să ducă la încălcarea drepturilor sindicatelor prevăzute atât de legislaţia naţională, cât şi de cea internaţională în materie sindicală.
Art. 55 din Codul civil defineşte noţiunea de persoană juridică drept organizaţie care are patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poate să-şi asume obligaţii, poate fi reclamant sau pârât în instanţa de judecată. Astfel, înregistrarea sindicatelor în calitate de persoană juridică nu poate avea un caracter obligatoriu pentru acestea.