Tinerii pe piața muncii din țară, dezavantajați și descurajați

Галина Мунтяну
Vocea Poporului, 06.12.2017

   

analiza-pnud

 

Situația tinerilor pe piața muncii din Republica Moldova este una alarman­tă. Analiza datelor privind percepția șomajului de către tineri arată că o combinație a lipsei de oportunități, în special, a locurilor de muncă decente, precum și a competențelor, în mai ales a celor transferabile, reprezintă obsta­cole majore în calea angajării lor. Aces­tea sunt doar câteva dintre constatările expuse în una din zilele trecute de către participanții la o masă rotundă, unde a fost abordată situația tinerilor pe piața muncii din Republica Moldova.

 

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Tinerii pe piaţa muncii din Repu­blica Moldova: competenţe şi aspiraţii” și consultarea Raportului „Incluziunea tinerilor aflați în afara sistemului de educație, formare si ocupație profesională” (tinerii NEET), ela­borat de Observatorul de competențe axat pe tineri. Observatorul a fost creat de PNUD Moldova și Institutul Național de Cercetări Economice. Cercetarea a fost elaborată cu sprijinul Facilității Catalitice a PNUD Eurasia, finanțată de Guvernul Turciei.

Potrivit datelor prezentate, cei mai descurajați pe piața muncii sunt femeile ti­nere și tinerii de la sate. Cea mai mare concentrație a tinerilor ocupați pe piața muncii se observă în mediul urban, rata de ocupare atingând circa 34%, pe când în mediul rural – doar 23%. Rămâne înaltă și ocuparea informală în rândul tinerilor. Aceasta se menține înaltă, îndeosebi printre bărbații tineri (26,6%, comparativ cu 18,2% dintre femeile care lucrează) și printre tine­rii din mediul rural (peste 41%, comparativ cu 8,1% în rândul tinerilor din mediul ur­ban). Cât privește domeniul de activitate, cei mai mulți dintre aceștia sunt concentrați în mare parte în agricultură (63,9%), apoi în industrie (12,1%) și servicii (24%).

„Un element important de care urmează să ţinem cont atunci când vrem să 

motivăm tinerii să se angajeze este nivelul sa­lariilor şi condiţiile de muncă. Cu regret, în Republica Moldova avem cel mai redus ni­vel al salariilor din regiune şi tinerii aleg să migreze în alte ţări în căutarea unui loc de muncă. Astfel, salariile trebuie să fie preo­cuparea primordială în promovarea politi­cilor ce vizează angajarea tinerilor”, a spus, pentru ziarul „Vocea poporului”, șeful De­partamentului protecție social-economică, Sergiu Iurcu.

Autorii studiului au mai analizat core­larea dintre sistemul educațional și piața muncii. Astfel, în ultimii ani, se înregistrează creșterea persoanelor supra-calificate în rân­dul angajaților cu studii superioare (21% în anul 2015), pe când printre angajații cu stu­dii secundare, ponderea lucrătorilor supra-calificați s-a micșorat de două ori în peri­oada 2010–2015. La celălalt pol, ocupațiile unde se întâlnesc tineri sub-educați sunt: conducători/manageri (circa 9%), specialiști şi tehnicieni, în medie câte 5% dintre ti­neri. Dată fiind complexitatea pieței mun­cii, participanții la eveniment au confirmat necesitatea unei activități de experimentare mai activă în găsirea unor soluții fezabile și inovatoare pentru stimularea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, precum și cre­area mai multor oportunități de includere a grupurilor de tineri excluși, în special NEET în Moldova.

„Categoria tinerilor NEET sunt persoa­nele descurajate de situaţia din ţară. Aceste persoane nu sunt parte a vreunei politici de stat, deoarece nu se află în evidenţa orga­nelor cu atribuţii de protecţie şi asistenţă socială. O soluţie ar fi ca organele statului să urmărească situaţia acestor tineri la fiecare etapă a vieţii lor, pentru a putea interveni atunci când ei sunt în situaţii mai dificile”, ne-a mai spus Sergiu Iurcu.

 

Versiunea completă a articolului este disponibilă doar pentru abonații ziarului "Vocea Poporului"!
Abonamentul poate fi perfectat în cadrul redacției ziarului: str. 31 august 1989, 129, etajul IV, mun. Chisinau, MD-2012, tel:. 373 (22) 23 40 93, tel / fax:. 373 (22) 23 41 96, precum și la întreprinderile: Posta Moldovei SA, Moldpresa SA, Pressinform-Curier. Detalii aici.