Țara noastră, teritoriu propice pentru economia informală

Natalia Hadârcă
Vocea Poporului, 20.06.2018

   

economie-informala

 

Economia informală și spălarea de bani constituie unul din subiecte­le cărora sindicatele le acordă o mare atenție. Lupta cu acest fla­gel, prin prisma apărării drepturilor salariaților, este unul din obiectivele de bază ale CNSM.

„Lucrătorii angajați în economia infor­mală au tot mai multe probleme la locul de muncă. Ei nu beneficiază de o protecție corespunzătoare, iar când ajung la vârsta de pensionare primesc o pensie mizeră, deoarece angajatorul a efectuat defalcări minime în buget”, a declarat Oleg Budza, președintele CNSM.

În Republica Moldova, economia infor­mală ocupă circa 50% din cea oficială.

Spălarea de bani a constituit și subiectul unei analize ample realizată de experții de la Expert-Grup.

„Pentru Republica Moldova, spălarea de bani a devenit 

un subiect de mare ac­tualitate, în măsura în care, relativ recent, sistemul bancar național a fost ținta unor ample acțiuni de acest gen. Cu o economie în tranziție, cu un nivel înalt de corupție și cu un sistem financiar pe alocuri slab su­pravegheat, țara noastră a devenit ținta unor grupări regionale sau chiar mondiale de spălare a banilor. Toate au avut același punct de pornire și anume momentul în care sectorul bancar a trecut aproape în totalitate sub controlul unor acționari netransparenți, cu interese obscure. În consecință, cele mai răsunătoare cazuri de spălare de bani prin intermediul unor bănci autohtone s-au petrecut în această perioa­dă, respectiv, cazul „Laundromat”și fraude­le de la Banca de Economii”, menționează autorii lucrării.

Astfel, potrivit unor investigații jurna­listice, confirmate ulterior de autorități, în perioada anilor 2010–2014, prin sectorul bancar autohton au fost trecute circa 20 mlrd. USD proveniți din Federația Rusă, fapt ce a transformat Republica Moldo­va într-un vehicul de spălare a banilor de proveniență ilicită și transferare ulterioară către state de destinație. În același timp, pe lângă episodul „Laundromat” și fraude­le de la Banca de Economii, s-au dezvăluit mecanisme specifice procesului de spălare a banilor, așa cum acesta este recunos­cut la nivel internațional. Implicarea unor politicieni sus-puși, corupție la nivel înalt, mijloace financiare obținute fraudulos sau utilizarea unor entități off-shor sunt doar cele mai importante elemente care au per­mis crearea și activarea unor mecanisme complexe de spălare a banilor utilizând sistemul bancar național.

Analiștii vin și cu soluții. „Pentru a prote­ja sistemul economic, orice stat are nevoie de un cadru instituțional și legislativ adec­vat, orientat spre prevenirea și combaterea spălării de bani. Încă de la adoptarea pri­mului Cod penal, au fost incluse prevederi specifice combateri spălării de bani. Ul­terior, legislația din acest domeniu a fost treptat modernizată, de la Legea privind depistarea veniturilor din infracțiuni grave, din anul 1993, până la cea mai nouă Lege privind prevenirea și combaterea spălării banilor, din 2016. Chiar dacă anumite pre­vederi evoluează, obiectivul central rămâne același – prevenirea și combaterea spălării de bani în scopul protejării drepturilor și a intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice, precum și cele ale statului”, con­cluzionează experții.

 

Versiunea completă a articolului este disponibilă doar pentru abonații ziarului "Vocea poporului"!
Abonamentul poate fi perfectat în cadrul redacției ziarului: str. 31 august 1989, 129, etajul IV, mun. Chisinau, MD-2012, tel:. 373 (22) 23 40 93, tel / fax:. 373 (22) 23 41 96, precum și la întreprinderile: Posta Moldovei SA, Moldpresa SA, Pressinform-Curier. Detalii aici.