25 octombrie 2020
Chisinau
Fără categorie

Sub presiunea dolarului şi a monedei euro, leul se depreciază

Loading
Fără categorie Sub presiunea dolarului şi a monedei euro, leul se depreciază
Sub presiunea dolarului şi a monedei euro, leul se depreciază
curs-valutar

Foto: vocea.md

Perfecţiunea nu are limite. Anume această frază îţi vine în gând atunci când urmăreşti situaţia actuală de pe piaţa valutară a Moldovei. Creşterea cotaţiilor euro în raport cu leul moldovenesc pe parcursul mai multor luni bate toate recordurile posibile şi impo­sibile. Ștacheta ridicată sus a valutei unice europene atinge zilnic noi cote, depăşindu-şi limitele propriei perfecţiuni din momentul punerii în circulaţie pe piaţa locală.

 

 

Şi dolarul atacă poziţiile leului, cres­când faţă de moneda naţională. Leul pare slab şi vulnerabil sub asaltul monedelor străine. Însă în cel mai scurt timp ar fi posibilă evoluţia unui alt scenariu, în care moneda națională va înceta să se retragă, începând să-şi recupereze poziţiile pier­dute.

 

Rolul Băncii Naţionale în deprecierea leului

 

Conducerea Băncii Naţionale susţine că fluctuația cursului este caracteristică pentru această perioadă a anului şi are o natură sezonieră. Pe piaţa valutară inter­nă există o cerere ridicată pentru dolari, provocată în special de cheltuielile mari pentru procurarea carburanţilor. Totoda­tă, creşterea cursului este determinată şi de cotaţiile de la bursele internaţionale.

Experţii apreciază în mod diferit rolul Băncii Naţionale în evoluţia evenimente­lor de pe piaţa valutară. Unii îi admiră ac­ţiunile, considerând că aceasta a demon­strat abilități cum să ieşi dintr-o situaţie complicată. Alţii sunt siguri că, în situaţia dată, Banca Naţională a apărat interesele cuiva.

În opinia Tatianei Lariuşina, doctor în economie, expert la Institutul pentru Dez­voltare şi Iniţiative Sociale IDIS Viitorul, rolul Băncii Naţionale nu este apreciat la justa valoare.

– Moneda noastră naţională este for­mată de piaţa internă, cursul acesteia nu este reglementat de Banca Naţională. Mi­siunea băncii centrale rezidă în monitori­zarea inflaţiei, a creşterii preţurilor, susţi­ne expertul. Noi am obţinut un regulator sigur, ce a învăţat să facă lucruri pe care mai înainte nu le putea face – să urmă­rească inflaţia şi să varieze – să slăbească sau să consolideze cursul cu ajutorul in­strumentelor de piaţă, fără să distorsio­neze situaţia pentru participanţii la piaţă.

Cu alte cuvinte, dacă până nu demult “regulatorul“ circula cu bicicleta, acum noi am reuşit nu doar să ridicăm în aer un Boeing, dar şi să aterizăm cu brio. Altă treabă e că multă lume se întreabă la ce ne trebuie un Boeing, dacă nu avem ce mânca? Ce să căutăm acolo unde nu pu­tem ajunge, dat fiind faptul că nu avem bani de bilet. Asta, însă, nu înseamnă că nu avem o economie în care există un grup de persoane care au unde zbura cu Boeingul şi au apărut persoane capabile să conducă această navă.

Nu există un moldovean comun anu­me. Un moldovean cu care poţi ajunge la o înţelegere. Există grupuri de interese. Unul dorește ca leul să fie cât mai vul­nerabil, altul – cât mai puternic. Acestea concurează pentru atenţie, inclusiv pen­tru influenţă, prin intermediul opiniei publice. Şi Banca Naţională a reuşit să treacă prin toate riscurile fără a pierde controlul asupra situaţiei. Este un indi­ce de performanță într-o perspectivă de scurtă durată. Ceea ce a reuşit să facă Banca Naţională trezeşte respectul celor care înţeleg ce s-a întâmplat şi cu ce re­zultate am ajuns la finele anului.

Mihail Poisic, doctor în economie, co-laborator ştiinţific superior la Institutul de Cercetări Economice, consideră că fluctuația cursului de schimb al leului este o acţiune dirijată.

– Dacă veţi urmări fluctuaţiile cursului monedei naţionale, susţine el, veţi ob­ser-va că acestea se schimbă cu o ciclici­tate anumită, în care cursul ba creşte, ba scade. Sunt sigur că există persoane care au acces la informaţii interne ale Băncii Naţionale. Şi aceste fluctuaţii nu sunt de­cât nişte acţiuni speculative organizate. Când leul se consolidează, aceşti oameni cumpără valută, iar când slăbeşte, vând valută.

Dacă aţi observat, în perioadele de sta­bilitate a leului, marja dintre preţul de vânzare şi cel de cumpărare pentru dolar sau euro este neesențială, constituind cir­ca trei bani. Pe când atunci când cursul valutei străine de bază este la limita de sus, marja creşte până la 5-10 bani.

 

Cine a avut de câștigat și cine a pierdut în urma majorării cursului de schimb?

 

Oscilațiile cursului de schimb aduc be­neficii pentru unii și pierderi pentru alții. Să ne referim mai întâi la cei mai puțin norocoși. Sunt persoanele care au con­tractat credite în valută. Acum, plățile pe care aceștia le efectuează în lei au sporit considerabil. Creșterea nu-i avantajează nici pe cei care, bunăoară, intenționau să plece în vacanță peste hotare. În curând, ei urmează să cumpere euro sau dolari și această achiziție nu va fi făcută la cel mai convenabil preț.

Au avut de câștigat cei care benefici­ază de remitențe în valută și le schimbă în țară. Pentru aceeași sumă în valută, ei acum ridică mai mulți bani în lei. Au motive de bucurie și cei care-și ridică în valută plata pentru chirie și salariul, dar și cei care-și comercializează produsele la prețuri în valută.

Dacă e să ne referim la afaceri, experții evocă următoarea formulă: de pe urma oscilațiilor cursului de schimb au avut de pierdut importatorii, pe când exportatorii au fost în câștig. Cei din urmă și-au vân­dut marfa în străinătate, au adus valută în țară, iar când au schimbat-o în lei, s-au ales cu un profit gras.

În același timp, unii experți atenționează asupra faptului că sporirea competitivității exportatorilor pe seama reducerii cursului de schimb al monedei este una efemeră.

– Competitivitatea mărfurilor noastre în raport cu cele de pe piața mondială nu se exprimă în cenți, ci printr-o multitudi­ne de alți factori care nu-i afectează prea mult pe exportatorii noștri, este de părere Mihail Poisic. Cu atât mai mult cu cât sunt numeroși exportatorii care utilizează re­surse energetice, materie primă, materia­le și piese de schimb de import, iar fiecare ciclu ulterior de producție necesită o can­titate nouă de mărfuri de import, care deja este achiziționată la alte prețuri interne.

„Teoretic, în perioada de depreciere a monedei naționale, exporturile cresc, iar importurile se reduc, astfel încât de­valorizarea leului ar trebui să încurajeze creșterea economică din Moldova”, ne spune Tatiana Lariușina. Dacă e să ne re­ferim la populație, desigur, ținând cont în primul rând de faptul că noi avem venituri fixe, iar majoritatea dintre noi, de obicei, are venituri în moneda națională, atunci veniturile se devalorizează. Are de suferit cumpărătorul de rând. Acum acesta bene­ficiază de mai puține posibilități de a cum­păra produse cu aceeași bani.

 

Ce va urma?

 

Mihail Poisic compară deprecierea mo­nedei naționale cu efectul „subțierii lapte­lui cu apă”.

„Autoritățile demonstrează acumulări la buget. Însă cum sunt obținute acestea? Prin majorarea TVA-ului la import și a accizelor vamale la import, ceea ce consti­tuie 60 la sută din încasările bugetare de pe urma taxelor. Dar mai sunt și granturi, și credite. E una să le convertești la cur­sul de 16 lei și cu totul alta e când cursul de schimb e de 18 lei. E o iluzie. Pe seama faptului că a fost subțiat cu apă, laptele pare mai mult. Însă, în realitate, acest lap­te nu numai că nu aduce nici un folos, ba mai mult, provoacă așa-numita „diaree fi­nanciară”, care se manifestă prin creșterea prețurilor pentru consumatori și decapi­talizarea întreprinderilor pentru afaceri. O dată cu deprecierea leului, obiectivele agenților economici, cele din proprietatea publică, incluse în lista de privatizare, de­vin mai ieftine atunci când prețul acestora este recalculat în valută”.

Banca Națională nu formează prețurile prin intermediul politicii macroeconomi­ce promovate. Instituția monitorizează temperatura pacientului. Însă starea pa­cientului este influențată de politicile Gu­vernului, care trebuie să învețe a susține exportatorii noștri când e cazul, să creeze reguli de joc mai concrete și mai sănătoa­se, pentru ca businessul autohton să in­vestească în dezvoltare, nu să-și retragă activele. În felul acesta, concurența pen­tru cumpărător va permite să încetinim creșterea prețurilor. Adică în funcție de regimul alimentar stabilit de Guvern, de exercițiile fizice, de proceduri vom obține și rezultatul. Mai bun sau mai slab.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com