14 iulie 2020
Chisinau
Fără categorie

Stoparea exodului de cadre medicale sau doar reducerea într-o măsură foarte mică?

Loading
Fără categorie Stoparea exodului de cadre medicale sau doar reducerea într-o măsură foarte mică?
medici-rezidenti

Foto: vocea.md

Medicii rezidenți care sunt antrenați în acordarea asistenței medicale vor primi, pe lângă bursă, și salariu de începător. O prevedere în acest sens a fost introdusă în Regulamentul privind salarizarea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice printr-o hotărâre de Guvern, care a intrat recent în vigoare. Atât reprezentanţii Guvernului, cât şi cei ai sindicatelor spun că nici această retribuţie nu este suficientă şi promit că vor identifica soluţii pentru a majora salariile lucrătorilor medicali.

 

Eremei Priseajniuc, consilier responsabil de domeniul ocroti­rii sănătăţii al Prim-ministrului Republicii Moldova, a specificat pentru „Vocea poporului” că pre­vederea sus-menţionată permi­te ca medicii rezidenţi să poată fi angajaţi în câmpul muncii de către instituţiile medico-sani­tare publice. Anterior, ei aveau statut de studenţi şi, chiar dacă acordau asistenţă ca şi celelalte categorii de medici, beneficiau doar de o bursă în sumă de circa 900 de lei.

Consilierul premierului a ex­plicat că, în corespundere cu Regulamentul privind salariza­rea angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice, medicii rezidenţi vor avea un salariu de funcţie de 825 de lei, la care se va aplica un coeficient de multi­plicitate de 1,75. La acesta se vor adăuga, pe lângă bursă, şi plăţi de până la 900-1000 de lei pen­tru orele de gardă prestate. Toate acestea vor alcătui un salariu lu­nar de peste 3000 de lei, a esti­mat Eremei Priseajniuc.

Consilierul a precizat că aceas­tă măsură a fost luată, inclusiv pentru a le crea acestor tineri specialişti condiţii mai bune de viaţă şi a stopa emigrarea lor. „Noi aveam situaţii în care aceş­ti medici începători plecau din Moldova. Ei sunt persoane tinere care au în medie 27-29 de ani şi mulţi dintre ei au familii, copii mici, iar cu bursa de 900 de lei, dacă mai şi închiriază o locuin­ţă, este destul de complicat să se descurce”, a menţionat sursa citată.

Conform spuselor lui Eremei Priseajniuc, din cei circa 1 500 de medici rezidenți care există în Moldova, 300-400 prestează act medical. Consilierul a accentuat că salarizarea acestora se va face din fondul asigurărilor obligato­rii de asistenţă medicală. În acest context, se discută intens despre necesitatea majorării primei de asigurare medicală de la 3,5 până la patru la sută pentru salariaţi şi angajatori, conform propunerilor înaintate de Ministerul Sănătăţii. Această majorare urmăreşte, de asemenea, extinderea listei de servicii medicale oferite persoa­nelor asigurate, a concretizat consilierul premierului.

 

Salarii majorate, dar insuficient

 

„Volumul surselor financiare ce vor fi utilizate pentru salariile medicilor rezidenţi nu este sem­nificativ şi toţi conştientizează că există rezerve pentru majorarea acestei retribuţii, dar s-a por­nit de la inechitatea care exista. Prim-ministrul pune accentul pe căutarea în continuare a unor so­luţii, inclusiv cea a majorării pri­mei de asigurare medicală, care ar permite revizuirea salarizării acestei categorii de angajaţi”, a accentuat Eremei Priseajniuc.

Ion Cucu, consilier principal în probleme de relaţii de muncă al Sindicatului „Sănătatea” din Republica Moldova, a comunicat pentru VP că, în prezent, numă­rul de absolvenţi ai instituţiilor de profil este aproape echivalent cu cel al cadrelor medicale care emigrează. „Prin această măsură, nu se rezolvă problema ce ţine de asigurarea unităţilor medicale cu specialişti, ci este stopat într-o măsură nu prea mare exodul de cadre, iar situaţia nu se îmbună­tăţeşte, ci continuă să se înrăută­ţească”, a apreciat Ion Cucu.

 

g_sanatate

Această măsură nu stopează exodul de cadre medicale, ci doar îl reduce într-o măsură foarte mică

 

Un alt aspect al problemei este că, în prezent, peste 20 la sută dintre lucrătorii medicali sunt pensionari şi cam tot atâţia – de vârstă prepensionară. În condi­ţiile actuale, asistenţa medicală primară este asigurată în propor­ţie de circa 50 la sută. „Peste 250 de localităţi ale republicii nu au medici de familie, iar acesta este un lucru extraordinar de prost în ce priveşte asigurarea asistenţei medicale primare pentru oame­nii de la sate”, a spus Ion Cucu.

Un studiu efectuat recent a arătat că majoritatea medicilor rezidenţi, la momentul angajării, au deja planuri clare de a pleca îndată după absolvirea studiilor postuniversitare prin rezidenţi­at. Motivul principal al acestei probleme este retribuţia şi con­diţiile proaste de muncă. E clar că în asemenea circumstanţe nu vor dori specialiştii medicali să activeze în instituţiile din ţara noastră şi emigrează, este de pă­rere Ion Cucu.

Aceeaşi sursă a constatat că tinerii specialişti din sistemul de ocrotire a sănătăţii vor avea acum un salariu la nivelul celui me­diu pe ramură care este de peste 3000 de lei. Medicii rezidenţi vor avea o remunerare care nu este mare, ci mai degrabă mică, dacă o raportăm la cheltuielile reale, dar este o decizie benefică.

Întrebat dacă decizia în cauză nu va genera frustrări din partea altor categorii de salariaţi din sis­temul medical, Ion Cucu a men­ţionat că asupra acestei proble­me se poartă negocieri la nivelul partenerilor de dialog social. El a mai specificat că la următoa­rea şedinţă a Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură va fi discutată o chestiune privind majorarea salariului pentru pri­ma categorie de calificare.

 

medici-rezident-2

Foto: vocea.md

 

„Dacă va fi adoptat proiectul Legii privind asigurările obli­gatorii de asistenţă medicală cu prevederile de acum, va exista o finanţare mai substanţială a ra­murii sănătăţii şi, corespunzător, un fond salarial mai mare decât acum”, a conchis Ion Cucu.

În prezent, durata studiilor postuniversitare prin rezidenţiat în Republica Moldova este de trei ani.

 

Rezervele pentru majorarea salariilor

 

Reprezentanţii Confederaţi­ei Naţionale a Sindicatelor din Moldova şi-au exprimat, recent, nedumerirea faţă de includerea în proiectul Legii privind asi­gurările obligatorii de asistenţă medicală a unei prevederi pri­vind majorarea cu un procent a contribuţiilor respective. „Noi nu am acceptat acest lucru, iar modificarea a fost introdusă în mod unilateral de către cei de la Ministerul Sănătăţii care au ela­borat proiectul. Legea spune că aceste bugete trebuie să fie con­sultate cu partenerii sociali”, a declarat vicepreşedintele CNSM Petru Chiriac.

Reprezentanţii CNSM insis­tă ca Ministerul Sănătăţii, îm­preună cu CNAM, să renunţe la această majorare şi să valorifice rezervele existente. În acest sens, se face referinţă între altele, la o sumă de peste 1,3 mild. de lei trecută la capitolul alte cheltuieli al fondului de asigurări medicale şi despre scopul uitilizării căreia, reprezentanţii celor două insti­tuţii nu au putut da explicaţii, a specificat Petru Chiriac.

Totodată, sindicatele insistă ca Guvernul să obţină sursele finan­ciare necesare pentru majorarea salariilor şi pensiilor din contul combaterii economiei informa­le, care constituie în prezent cir­ca 54 la sută sau echivalentul a aproximativ 15 mild. de lei.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com