15 iunie 2019
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Soluţionarea conflictului colectiv de muncă. Stabilirea timpului de muncă parţial

Loading
Cetăţeanul şi legea Soluţionarea conflictului colectiv de muncă. Stabilirea timpului de muncă parţial
Soluţionarea conflictului colectiv de muncă. Stabilirea timpului de muncă parţial
brutarul.ro
Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

 

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

Soluţionarea conflictului colectiv de muncă

 

Care este durata maximă a procedurii de conciliere intre părțile unui conflict colectiv de muncă și termenul pentru depunerea cererii de soluționare a acestuia de instanța de judecată?

Mihail Rusu, Chișinău

 

Procedura de conciliere se desfășoară între părțile conflictului co­lectiv de muncă, în cadrul unei comisii de conciliere, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii comisiei. Potrivit art. 359 din Codul muncii, în redacția Legii nr. 123 din 12.07.2018, acest termen poate fi prelungit, doar o singură dată, prin acordul scris al membrilor comisiei. Referitor la soluționarea conflictelor colective de muncă în instanța de judecată, art. 360 din Codul muncii dispune că, în situația în care părțile conflictului nu au ajuns la o înțelegere sau nu sunt de acord cu decizia comisiei de conciliere, fiecare dintre ele, în termen de 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de con­ciliere a conflictului colectiv de muncă de către comisia de conciliere sau, după caz, de la data adoptării deciziei sau de la data informării de către comisia de conciliere în conformitate cu art. 359 alin. (8) și (9) din Codul muncii, este în drept să depună o cerere de soluționare a conflictului în instanța de judecată.

 

Stabilirea timpului de muncă parţial

 

Din motive familiale, am solicitat angajatorului să-mi stabi­lească un regim săptămânal de muncă cu două zile de lucru (luni și marți). El a refuzat pe motiv că nu ar dispune de un asemenea drept. Nu sunt sigură că angajatorul are dreptate. Ce spune legea?

Victoria Magaleas, Chișinău

 

Reglementările legale ale regimului de muncă au două aspecte. Primul are un caracter permisibil, adică permite angajatorului de a lua anumite decizii la solicitarea salariatului, dar nu-l obligă, al doilea constituie anumite obligații pentru angajator.

Astfel, art. 97 din Codul muncii stabilește că angajatorul poate (dar nu este obligat) să angajeze salariați cu ziua sau săptămâna de muncă parțială (pe fracțiune de normă). Durata concretă a timpului de muncă parțial se consemnează în contractul individual de muncă, în confor­mitate cu prevederile art. 49 alin. (1) lit. l) din Codul muncii. Altfel spus, durata concretă a zilei sau săptămânii de muncă parțială (pe fracțiune de normă) a salariatului se negociază liber de către părți. Timpul de muncă parțial poate fi stabilit și după încheierea contractului individu­al de muncă, cu acordul ambelor părți ale acestuia. Același articol din Codul muncii dispune că, la cererea femeii gravide, a salariatului care are copii în vârstă de până la 10 ani sau copii cu dizabilități (inclusiv aflați sub tutela sa) ori a salariatului care îngrijește un membru al fa­miliei bolnav, în conformitate cu certificatul medical, angajatorul este obligat să le stabilească ziua sau săptămâna de muncă parțială.

Citiți-ne pe Telegram
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com