Sindicatele solicită negocierea în regim de urgență a majorării salariilor

Reprezentanţii sindicatelor au primit, miercuri, asigurări de la premierul Chiril Gaburici că dia­logul social tripartit va fi reluat în această lună și au decis să renunţe la intenţia de a picheta, joi, Parlamentul. Asta, inclusiv după ce în discuţiile purtate cu diferiţi ofici­ali, au fost informați că Executivul îşi va asuma răspunderea pentru adoptarea proiectelor de lege pri­vind bugetul de stat, asigurările sociale, precum şi cele medicale.

 

În aceste condiţii, Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţio­nale a Sindicatelor din Moldova, a declarat, miercuri, într-o con­ferinţă de presă că, după ce nu au fost discutate cu sindicatele şi patronatele, cele trei documente nu vor fi dezbătute nici în comisi­ile parlamentare. Acestea au fost remise Legislativului pentru a fi examinate într-o ședință în plen.

„Dacă în Parlament sunt dis­cutate alte chestiuni decât cele care ne interesează, nu are rost să scoatem oamenii în stradă şi să pichetăm”, a remarcat preşedinte­le CNSM.

Oleg Budza a constatat că, în prezent, conform sondajelor, 70 la sută dintre moldoveni sunt deranjaţi de creşterea preţurilor şi a tarifelor pentru un şir de bunuri şi servicii. Sindicatele nu se pot implica direct în stabilirea tarife­lor, dar au misiunea de a repre­zenta interesele salariaţilor şi, în contextul actual, trebuie să obţină o majorare a salariilor care să le permită oamenilor să-şi acopere cheltuielile. Preşedintele CNSM a precizat că reprezentanţii angaja­ţilor cer ca Guvernul să urgente­ze procedurile de stabilire a unui nou salariu minim pe ţară, care să nu mai fie raportat la minimul de existenţă şi să crească până la ni­velul de 60 la sută din leafa medie pe economie, așa cum prevăd nor­mele europene.

 

Nu putem stopa creşterea preţurilor, de aceea, soluţia principală rămâne a fi ajustarea adecvată a salariilor

 

Un proiect de lege elaborat re­cent de autorităţile statului pre­vede, însă, majorarea salariului minim până la 1850 de lei, în timp ce reprezentanţii sindicatelor sus­ţin că acesta ar trebui să fie de cel puțin 1940 de lei.

Oleg Budza a mai specificat că, la discuţiile purtate miercuri cu premierul Gaburici, sindicaliştii au pus accentul pe obiecţiile îna­intate de aceştia faţă de prevede­rile proiectelor de lege privind bu­getul de stat, asigurările sociale de stat, precum şi cele medicale.

Reprezentanţii salariaţilor s-au arătat nemulţumiţi, între altele, de intenţia Gu­vernului de a majora, cu câte 0,5% pentru lucrători și angajatori, contribuția de asi­gurare medicală. Vorba e că Executivul şi-a asumat anterior angajamentul ca, până în 2017, aceste impozite să nu mai crească.

O altă preocupare constantă, din ultimii cinci ani, a sindicatelor este implementa­rea unor instrumente de susţinere a ser­viciilor medicale prin interesarea benefi­ciarilor. Astfel, se propune stabilirea unei cote minime de asigurare pentru fiecare persoană, care, în caz că nu este valorifica­tă, să poată fi utilizată în scopul procurării unui bilet de tratament, al solicitării dife­ritor consultaţii medicale, servicii stoma­tologice etc.

Conducerea CNSM susţine şi ideea lan­sată de unii reprezentanţi ai mediului aca­demic privind încheierea între medicul de familie şi persoanele asigurate a unor con­tracte, care ar specifica responsabilităţile părţilor şi modalităţile de monitorizare a pacienţilor. Acest lucru ar scoate la iveală cazurile în care unele persoane nu merg cu anii la medic şi, respectiv, nu sunt su­portate cheltuieli. În acest mod, ar putea fi micşorate şi alocaţiile din bugetul asigură­rilor sociale pentru incapacitate tempora­ră de muncă.

 

Veniturile nedeclarate

 

Pe de altă parte, sindicatele insistă ca veniturile necesare în aceste scopuri să fie majorate pe seama combaterii economiei informale.

Preşedintele CNSM a menţionat că dis­cuţiile avute cu premierul au scos la lu­mină unele elemente pozitive ce se referă la preluarea practicilor europene privind sancţionarea mai dură, inclusiv penală, a angajatorilor pentru munca nedeclarată. Datele cu care operează sindicatele, dar şi experţii străini şi cei autohtoni, arată că, în ţara noastră, economia informală atinge o cotă de 45-50 la sută şi este estimată la 15 mlrd. de lei anual.

În timp ce multe ţări europene aplică un salariu obligatoriu pentru toţi angajatorii, în ţara noastră, la majoritatea întreprin­derilor din sectorul privat, angajaţii ridică oficial doar 1650 de lei lunar. Sindicaliştii pun la îndoială faptul că specialiştii cali­ficaţi ar accepta o asemenea remunerare şi afirmă că alte aproximativ 5000 de lei sunt achitate suplimentar, fără a fi conta­bilizate şi impozitate.

În consecinţă, reprezentanţii CNSM in­tenţionează să solicite preşedintelui ţării ca problema în cauză să fie examinată în cadrul unei şedinţe speciale a Consiliului Suprem de Securitate.

 

Propuneri legislative

 

Cu referire la intenţia Guvernului de a elabora un nou Cod al muncii, Oleg Budza a remarcat că, în corespundere cu datele Organizaţiei Internaţionale a Muncii, în lista de impedimente pentru afaceri, iden­tificate de patronii autohtoni şi străini, cea legată de acest document se află pe pozi­ţia a zecea. În schimb, pe primele locuri se situează impozitele, creditele bancare, controalele fiscale, litigiile în instanţele de judecată etc.

Pe de altă parte, Comisia tripartită a lu­crat în ultima jumătate de an la conținutul unei liste din aproximativ 30 de propuneri pentru modificarea Codului muncii. Ast­fel, sindicatele insistă asupra promovă­rii amendamentelor în cauză şi a iniţierii unor negocieri pe marginea posibilităţilor de ajustare a documentului la standardele europene.

Asta în condiţiile în care experţii din mai multe ţări, care au elaborat şi imple­mentat documente noi de acest fel, discută acum în contradictoriu despre impactul acestora.

Oleg Budza s-a referit şi la chestiunea ce ţine de tărăgănarea de către autorităţi a implementării în ţara noastră a medici­nei ocupaţionale, ceea ce generează un şir de alte probleme, cum sunt bolile profe­sionale, incapacitatea temporară de mun­că, eschivarea de la atestarea locurilor de muncă etc. În acest scop, sunt înaintate propuneri privind ratificarea Convenţiei 161 a OIM şi adoptarea unui set de legi ela­borate de Ministerul Sănătăţii.

De asemenea, CNSM promovează ide­ea creării în ţara noastră a unor instanţe specializate de genul tribunalelor muncii, care, pe lângă avantajul specializării ma­gistraţilor, nu pot fi birocratizate sau co­rupte şi examinează operativ litigiile de muncă. Un grup de experţi lucrează în prezent la un proiect de lege în acest sens, care ar putea fi propus pentru dezbateri până în iunie anul curent.

 

Noi cerem ca veniturile să fie majorate pe seama combaterii economiei informale

 

Cu referire la discuţiile despre majora­rea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei, Oleg Budza a remarcat că sindicate­le nu susţin această iniţiativă. Drept motiv serveşte faptul că, în ţara noastră, speran­ţa de viaţă constituie 64 de ani pentru băr­baţi şi 72 – pentru femei, ceea ce ar însem­na că mulţi oameni vor deceda înainte de a atinge vârsta de pensionare pe criterii de vârstă.

Preşedintele CNSM a supus criticii şi propunerea Guvernului privind impozita­rea după o grilă unică a veniturilor obţinu­te de persoanele fizice, pe motiv că va fi o sursă de inechitate socială.

Nu se bucură de susţinere din partea sindicatelor nici iniţiativele oficialilor pri­vind impozitarea indemnizaţiei alocate persoanelor în caz de concediere, precum şi a remitenţelor, care ar fi sortite eşecu­lui.

În contextul în care, zilele trecute, în România a fost anunţată reducerea, de la 1 iunie, până la cinci la sută a taxei pe va­loare adăugată la un şir de produse ali­mentare de primă necesitate, acelaşi lucru este solicitat şi de sindicaliştii din Repu­blica Moldova. Conform estimărilor aces­tora, moldovenii cheltuiesc în acest scop 47 la sută din bugetul de consum al famili­ei. Astfel, cota respectivă a TVA ar urma să vizeze pâinea, laptele, făina etc.