28 octombrie 2020
Chisinau
Fără categorie

Sindicatele solicită măsuri drastice de combatere a restanţelor salariale

Loading
Fără categorie Sindicatele solicită măsuri drastice de combatere a restanţelor salariale
Sindicatele solicită măsuri drastice de combatere a restanţelor salariale

mineri

 

Reprezentanţii sindicate­lor sunt îngrijoraţi faţă de creşterea datoriilor la plata salariilor în ramurile econo­miei naţionale şi sunt hotă­râţi să combată în mod efi­cient acest fenomen. Un şir de propuneri au fost lansate în acest scop de către mem­brii Comitetului Confederal al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

 

„Noi înţelegem toate pro­blemele cu care se confruntă ţara noastră în prezent, dar salariile trebuie achitate în mod prioritar. Vom aborda problema la cea mai apropi­ată şedinţă a Comisiei naţio­nale pentru consultări şi ne­gocieri colective, vom adresa un demers legat de acest fe­nomen structurilor de resort ale Organizaţiei Internaţio­nale a Muncii”, a subliniat Oleg Budza, preşedintele CNSM, în cadrul celei mai recente şedinţe a Comite­tului Confederal. Totodată, Oleg Budza a remarcat că sindicatele vor mai solicita implicarea Avocatului Popo­rului în procesul de soluţio­nare a problemei legate de datoriile la salarii.

În luna august a acestui an, restanţele salariale faţă de lucrătorii din economia naţională au constituit peste 195 de milioane de lei şi au crescut cu peste 24 la sută faţă de luna decembrie 2015 şi aproape că s-au dublat faţă de 2013, a precizat în context Sergiu Sainciuc, vi­cepreşedinte al CNSM.

Această evoluţie a fost ca­uzată de reglementările apli­cate de stat cu privire la mo­ratoriul asupra controalelor de stat, la activitatea structu­rilor de control. Politicile în cauză nu prea au avut efect, de vreme ce restanţele sala­riale s-au majorat, a adăugat Sergiu Sainciuc.

Analiza datelor oficiale denotă faptul că moratoriul asupra controlului de stat, inclusiv fiscal, instituit în aprilie 2016, a dus la agra­varea situaţiei legate de re­stanţele salariale. Dacă, în aprilie, acestea se ridicau la 138 mln. de lei, până în au­gust, ele au sporit cu încă 57 mln. de lei.

Cea mai mare pondere a restanţelor la plata salariilor revine ramurii 

transporturi­lor, unde se ridică la peste 50 la sută, industriei prelucră­toare – la aproximativ 19 la sută, agriculturii, silvicultu­rii şi pescuitului – la aproa­pe 11 la sută şi construcţiilor – sub şase la sută. Cea mai mică pondere a acestor da­torii a fost înregistrată în do­meniul activităţilor financi­are, în administraţia publică şi în activităţile de recreere, artă şi de agrement.

„În 2001-2002, a existat o practică de înaintare din partea sindicatelor a unei plângeri la Comitetul de norme al OIM în legătură cu restanţele la plata salariilor. Atunci, datoriile proveneau din sectorul public, bugetar, iar acum cele mai mari sunt în sectorul real al economiei, la unităţile de stat”, a speci­ficat Sergiu Sainciuc.

Cea mai gravă situaţie legată de restanţele salariale este în prezent cea de la Întreprin­derea de Stat „Calea ferată din Moldova”, unde aceste datorii se ridică la peste 127 mln. de lei, a menţionat Sergiu Sainciuc. Această cifră aproape că acoperă toate restanţele din domeniul transporturilor.

Anterior, la unitatea în cauză a fost sem­nat un angajament ce prevede lichidarea acestor restanţe salariale. Cu părere de rău, însă, această înţelegere nu a fost realizată. În consecinţă, în prezent sunt achitate salariile curente, iar datoriile anterioare continuă să perpetueze.

„Vom analiza posibilitatea de a face din nou o plângere către Organizaţia Internaţi­onală a Muncii. Or, nu este normal să avem restanţe mai vechi de două luni faţă de sa­lariaţi, iar în unele ramuri aceste datorii au o vechime şi de trei sau chiar patru luni”, a concluzionat Sergiu Sainciuc.

În cadrul dezbaterilor pe marginea aces­tei chestiuni, Veaceslav Rufala, preşedin­tele Federaţiei Sindicatelor din Energetică şi Industrie, a menţionat că sunt frecvente cazurile în care angajatorii folosesc banii destinaţi salariilor în alte scopuri. Ulterior, aceştia recurg la tot felul de tertipuri, inclu­siv la falimentarea firmelor, iar salariaţii nu mai pot fi despăgubiţi.

Şi Ana Selina, preşedinta Federaţiei „Sin­dindcomservice”, a confirmat faptul că de multe ori datoriile salariale faţă de lucrători sunt create din cauza utilizării de către con­ducătorii de unităţi a mijloacelor financiare contrar destinaţiei. În opinia sa, angajaţii pot depune adresări de grup în judecată, dar la cum funcţionează în prezent aceste in­stanţe, şansele ca problema să fie rezolvată sunt minime.

Situaţiile în care nu sunt achitate salariile sunt calificate în corespundere cu legislaţia în vigoare ca muncă forţată, a apreciat Mihai Laşcu, preşedintele Federaţiei „Sindlex”.

Dacă nu le achită salariile mai mult de două luni, angajatorul nu mai are dreptul nici să impună lucrătorii să vină la muncă. Din lipsă de bani, mulţi salariaţi nu-şi pot permite să se alimenteze în orele de muncă, dar de multe ori nici să-şi ia ceva de mân­care la borcan, a constatat Victor Talmaci, preşedintele Federaţiei „Sindicons”. În acest caz, salariaţii sunt în drept, în corespundere cu legea, să se autosuspende până la achita­rea datoriilor de către angajatori.

La rândul său, Vlad Canţîr, preşedintele Federaţiei „Sindasp”, a opinat că o acţiune comună de protest a tuturor sindicatelor de ramură ar putea contribui la soluţionarea problemei.

Pe lângă mitinguri şi proteste, trebuie să existe mecanisme de apărare a drepturilor legale ale salariaţilor, a subliniat Ion Pîrga­ru, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Lu­crătorilor din Comunicaţii. Anume punerea în aplicare a acestora ar urma să fie cerută la mitingurile şi protestele desfăşurate de re­prezentanţii sindicatelor

Pe de altă parte, Aurel Popovici, preşedin­tele Federaţiei Sindicale „Sănătatea”, a pro­pus să fie iniţiate procedurile de modificare a Codului penal în aşa fel încât angajatorii să poarte răspundere penală pentru încălcarea drepturilor salariaţilor.

 

Solicitări către Guvern

 

Pornind de la starea actuală de lucruri, membrii Comitetului Confederal al CNSM au decis să solicite Guvernului să elaboreze şi promoveze modificarea Codului contra­venţional în vederea înăspririi sancţiunilor pentru persoanele care se fac vinovate de admiterea datoriilor la plata salariilor.

Totodată, sindicaliştii cer să fie modificat Codul penal în scopul introducerii răspun­derii penale pentru încălcarea termenelor de plată a salariului sau achitarea parţială a acestuia, în calitate de criteriu definitoriu al muncii forţate.

Modificării ar urma să fie supus şi Codul muncii, iar scopul acesteia este majorarea coeficientului de calcul al sumei achitate de angajator suplimentar pentru fiecare zi de întârziere a plăţii salariilor.

O altă solicitare ţine de amendarea Legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în vederea excluderii Inspec­toratului de Stat al Muncii de sub incidenţa acesteia.

Membrii Comitetului Confederal al CNSM au mai decis să recomande centrelor sindicale naţional–ramurale să țină o evi­denţă strictă a datoriilor la plata salariilor şi să informeze structurile de resort despre încălcările existente. O altă recomandare vi­zează urmărirea modului în care angajatorii respectă prevederile cadrului legal privind compensarea pierderilor cauzate de neachi­tarea la timp a salariilor.

 

Subiectele examinate

 

În cadrul aceleiaşi şedinţe, au fost apro­bate mai multe hotărâri cu privire la con­vocarea în şedinţă ordinară a Congresului III al CNSM pe 7 iunie 2017, ordinea de zi a acestei reuniuni, precum şi proiectele de ho­tărâri ale Consiliului General al CNSM din 24 noiembrie 2016.

Comitetul Confederal a mai examinat şi o chestiune despre propunerile CNSM pri­vind unele aspecte ale reformei sistemului de pensii din ţara noastră. Detalii la temă găsiţi în pag.7.

Printre subiectele de pe ordinea de zi a şedinţei respective s-a numărat şi cel cu pri­vire la proiectul Convenţiei colective (nivel naţional) pentru aprobarea modului şi con­diţiilor de acordare a claselor de calificare pentru conducătorii auto. Un alt subiect s-a axat pe buna practică de organizare a in­struirii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă de către reprezentanţii Inspecto­ratului Sindical de Muncă (subdiviziunea Sud) şi preşedinţii consiliilor interramurale teritoriale ale sindicatelor din raioanele ţării noastre.  Membrii Comitetului Confederal au mai decis modificarea hotărârii aceluiaşi for cu privire la componenţa nominală a părţii sindicatelor în cadrul Comisiei naţio­nale pentru consultări şi negocieri colective, au instituit patronajul CNSM asupra Cen­trului de Plasament pentru Copii „Brându­şa” din oraşul Hânceşti şi au decis cu privire la aderarea CNSM la campania cu genericul „Count Us In”, lansată de Confederaţia In­ternaţională a Sindicatelor.

Informaţii mai detaliate pe marginea chestiunilor discutate în cadrul celei mai recente şedinţe a Comitetului Confederal al CNSM şi a deciziilor luate de mem­brii acestuia citiţi în următoarele numere ale ziarului.

 

În cadrul aceleiaşi şedinţe s-a decis ca, începând din 1 ianuarie 2017, ziarul „Vocea poporului” să apară în 12 pagini, faţă de 16 în prezent, şi în format alb-negru, în fiecare vineri, ca şi până acum.

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com