21 februarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Sindicatele solicită autorităților să se implice activ în combaterea economiei informale și a achitării salariului „în plic”

Loading
Fără categorie Sindicatele solicită autorităților să se implice activ în combaterea economiei informale și a achitării salariului „în plic”
Sindicatele solicită autorităților să se implice activ în combaterea economiei informale și a achitării salariului „în plic”

protest

 

Către dl Andrian CANDU,

președintele Parlamentului Republicii Moldova

 

Stimate domnule președinte,

 

Prin prezenta, ne exprimăm îngrijora­rea față de atitudinea nepăsătoare a or­ganelor puterii de stat față de fenomenul economiei informale și al achitării salariu­lui „în plic”. Actualmente, economia infor­mală constituie cea mai mare provocare pentru Republica Moldova și este un pe­ricol iminent pentru securitatea statului. Potrivit datelor statistice oficiale pentru trimestrul II al anului 2016, în sectorul in­formal au lucrat 16,3% din totalul persoa­nelor ocupate în economie, iar mai mult de o treime (39,3%) au avut un loc de muncă informal. De cele mai multe ori, angajarea informală se face în întreprinderile agri­cole, în comerț, construcții, transporturi și industrie. Persoanele ocupate informal sunt private de un șir de drepturi de mun­că, sociale și economice și de alte drepturi constituționale. Cetățenii respectivi nu beneficiază de concediu de odihnă anu­al, concediu medical plătit, indemnizație de maternitate, indemnizație de șomaj, despăgubiri în caz de accident de muncă, pensie de dizabilitate, pensie de bătrâ-nețe etc.

Mai mult decât atât, datorită existenței fenomenului de ocupare informală, aceștia nu pot negocia salariile, nu sunt membri de sindicat, sunt dispersați și greu de or­ganizat. Ocuparea informală încurajează și concurența neloială, care eventual îm­povărează activitatea entităților econo­mice din sectorul formal și chiar descu­rajează inițierea afacerii. Totodată, este diminuată și protecția consumatorului. Produsele și serviciile companiilor cu lu­crători informali, chiar dacă sunt mai ac­cesibile pentru consumatori ca preț, adică mai ieftine, sunt de o calitate mai proas­tă. Pe de altă parte, economia și ocuparea informală este însoțită de o eschivare de la achitarea impozitelor și contribuțiilor obligatorii față de stat. Evaziunea fiscală asociată cu ocuparea informală cauzează daune bugetului public național și aduce prejudicii pe termen lung cetățenilor Re­publicii Moldova și economiei în întregi­me. Faptul că o pondere semnificativă de persoane au un loc de muncă nedeclarat, fie că primesc o parte a salariului „în plic”, are o influență nefastă, în special, asupra bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obli­gatorii de asistență medicală. Conform cercetărilor în domeniu, efectuate de Ghe­orghe Constandachi, doctor în economie, în anul 2015, valoarea salariilor achitate „în plic” constituia 35,3 de miliarde de lei.

Ca urmare, pierderile cauzate de acest fenomen se cifrează la circa 19,1 de mili­arde de lei, dintre care: impozitul pe veni­tul persoanelor fizice – 5,7 miliarde de lei, contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat – 10,2 miliarde de lei, primele fon­durilor asigurării obligatorii de asistență medicală – 3,2 miliarde de lei. Comparând discrepanța de salarii medii lunare achita­te de entitățile economice cu proprietate publică și entitățile economice private din aceleași ramuri de activitate, constatăm că salariile achitate de cele private sunt mai mici cu circa 20%, restul fiind achi­tate „în plic”. Acest fapt cauzează bugetul național un prejudiciu de peste 3,1 de mi­liarde de lei. Această situație conduce la creșterea deficitului bugetar și la imposi­bilitatea statului de a-și onora obligațiile față de sistemul de educație, sănătate, sfera socială, dezvoltarea infrastructurii țării etc.

Bugetul public național pentru anul 2016 este planificat cu un deficit de 4,27 miliarde de lei sau de circa 3,2% din PIB, față de 1,8% în anul 2013. Principalele surse din care se va finanța deficitul bu­getar (circa 6,7 miliarde de lei) sunt îm­prumuturi externe. Astfel, se constată o dependență aproape totală a finanțării deficitului bugetar de sursele externe, ceea ce, în condițiile actuale, reprezintă un risc semnificativ. Din an în an, se re­duce drastic ponderea cheltuielilor în PIB  pentru ocrotirea sănătății (de la 5,1% în anul 2009 la 4,3% în anul 2015), pentru educație (de la 9,4% în anul 2009 la 7% în anul 2015) și pentru sfera socială (de la 12,6% în anul 2009 la 11,3% în anul 2015). Concomitent, ne confruntăm cu situația în care numărul contribuabililor la sistemul public de asigurări sociale de stat în perioada 1999-2015 s-a redus cu 38,3%, în timp ce numărul beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă doar în ultimii patru ani s-a majorat cu 7%. Acest fapt a condus la creșterea poverii asupra bugetului de stat din care se acoperă de­ficitul bugetului asigurărilor sociale de stat. Astfel, în anul 2016, din bugetul de stat urmează să fie acoperit un deficit de un miliard 121,7 mln. de lei al bugetului asigurărilor sociale de stat.

O situație dificilă este și la planificarea și executarea fondurilor asigurării obliga­torii de asistență medicală (FAOAM). Pe parcursul ultimilor trei ani, la formarea FAOAM se încalcă prevederile legale ce țin de suma transferurilor de la bugetul de stat pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate, asiguratorul cărora este Guvernul. În loc de 12,1% prevăzute de legislație, se planifică doar 7,8%, nealo­cându-se anual peste 1,5 de miliarde de lei. Totodată, conform situației din 1 octom­brie 2016, din bugetul de stat au fost alo­cate numai 1,3 miliarde de lei sau 54,8% din suma planificată și așa mai redusă de­cât prevede legislația. Cu toate că are loc o majorare anuală a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, mă­sura respectivă nu contribuie la scoaterea unei părţi a salariului din „plic”.

Actualmente, o bună parte dintre anga­jatori achită angajaţilor oficial 2100 de lei, începând de la un muncitor şi terminând cu un specialist performant, în rest – sala­riile le achită „în plic”. Salariile mici des­curajează din start participarea populaţi­ei în câmpul muncii, dându-se prioritate muncii nedeclarate cu salarii mult mai mari, fie în ţară, fie în străinătate. Noi, de nenumărate ori, am solicitat președintelui țării, Parlamentului, Guvernului să fie stabilit un nou mecanism de calculare a salariului minim pe țară, acesta fiind cal­culat în mărime de 50 la sută din salariul mediu pe economie. Cu toate acestea, ni se motivează lipsa resurselor financiare și salariul minim pe țară rămâne în mărime de doar 1000 de lei, acoperind doar 52% din minimul de existență al populației apte de muncă. Mai mult decât atât, sala­riul minim este aproape egal cu mărimea venitului lunar minim garantat de 900 de lei, acordat ca ajutor social, fapt ce descu­rajează munca.

Deși în anul 2011, la insistența noastră, a fost aprobat Planul de acţiuni privind mi­nimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a „muncii la negru” prin Hotă­rârea Guvernului nr. 477 din 28.06.2011, la care ulterior, în 2014, au fost operate modificări şi completări, impactul nu a fost cel așteptat și fenomenul dat persistă în continuare, fiind supusă riscului suste­nabilitatea financiară a statului.

Aplicarea moratoriului asupra contro­lului de stat pe parcursul a șase luni ale anului curent și a constrângerilor legis­lative la efectuarea controalelor de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și Inspectoratul de Stat al Muncii au condus la scăderea eficienței măsurilor de com­batere a economiei informale. Ca urmare, s-a micșorat de zece ori numărul persoa­nelor identificate care practicau munca nedeclarată, de la 2378 de persoane (9 luni ale anului 2015) la 235 de persoane (în 9 luni ale anului 2016). Totodată, este de menționat faptul că, în baza controale­lor organelor abilitate, în aceeași perioadă a anului 2015, au fost calculate suplimen­tar la bugetul național impozite, taxe și alte plăți în valoare totală de 6,8 mln. de lei, pe când în anul curent această sumă s-a micșorat la 3 mln. de lei sau de 2,3 ori. Pornind de la cele expuse, insistăm asupra întreprinderii unor măsuri radicale ce țin de combaterea acestor fenomene dezas­truoase pentru Republica Moldova.

 

Cu respect,

Oleg BUDZA,

președintele CNSM

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com