Reprezentanţii sindicatelor solicită examinarea în şedinţă de Guvern a situaţiei privind securitatea şi sănătatea muncii, precum şi găsirea de soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care lucrează salariaţii moldoveni, inclusiv prin adoptarea unor norme comunitare asumate de ţara noastră prin semnarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană.
„Considerăm că problemele legate de sănătatea oamenilor la locul de muncă îi afectează pe toţi. În calitatea noastră de reprezentanţi ai salariaţilor, suntem de acord să găsim soluţii adecvate pentru a fi îmbunătăţite condiţiile de muncă şi pentru a fi adoptate directivele şi normele europene necesare”, a menţionat Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, în cadrul celei mai recente şedinţe a Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective.
În contextul examinării unei chestiuni privind aplicarea legislaţiei securităţii şi a sănătăţii în muncă şi prevenirea accidentelor de muncă în perioada 2014-2016, Oleg Budza a remarcat că o parte din normele respective s-au învechit, iar alta datează în general din anii 60 ai secolului trecut. În consecinţă, condiţiile de muncă nu s-au îmbunătăţit. În acelaşi timp, doar 19 la sută din întreprinderile autohtone au efectuat evaluarea factorilor de risc profesional.
Preşedintele CNSM a menţionat că, anterior, sindicaliştii din Republica Moldova, Georgia şi Ucraina au fost atenţionaţi de oficialii europeni de la Bruxelles să insiste pe adoptarea şi implementarea normelor comunitare de securitate şi sănătate în muncă. Vorbitorul a mai subliniat că, acum câţiva ani, în România se făceau glume pe seama evaluării riscurilor profesionale, iar acum aceasta este obligatorie, la fel ca şi alocarea de mijloace financiare pentru implementarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.
„Noi, în calitate de reprezentanţi ai salariaţilor, credem că trebuie să fie găsite soluţii rezonabile. Propunem ca în procesul-verbal al acestei şedinţe să fie inclusă solicitarea noastră ca situaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă să fie examinată în şedinţă de Guvern măcar o dată pe an”, a subliniat Oleg Budza.
El a adăugat că, în alte ţări, problemele respective sunt abordate frecvent la nivelul
guvernelor, sunt adoptate şi implementate directivele europene în materie, există cerinţe clare faţă de toţi actorii implicaţi în acest proces. Dacă Guvernul va da exemplu de atitudine adecvată faţă de aceste aspecte, atunci şi alţi factori de răspundere vor proceda cum se cuvine.
Ratificarea convenţiilor
În context, preşedintele CNSM a solicitat să fie urgentat procesul de ratificare şi implementare a convenţiei 161 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupaţională.
În prezent, în corespundere cu normele în vigoare, ar reieşi că în ţara noastră nu există boli profesionale. La sindicate se adresează însă oameni cu semnalmente clare ale faptului că suferă de astfel de maladii şi care nu reuşesc să demonstreze acest lucru nici la Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi a Capacităţii de Muncă, şi nici în instanța de judecată.
În acelaşi timp, lucrătorii în cauză au nevoie de tratamente costisitoare, dar sunt lăsaţi să suporte de sine stătător consecinţele devastatoare ale acestei stări de lucruri şi ei suferă împreună cu membrii familiilor lor.
Urgentarea măsurilor
Sindicaliştii cer să fie urgentată şi aprobarea Regulamentului sanitar privind supravegherea sănătăţii persoanelor supuse acţiunilor factorilor de risc profesional care este, de asemenea, de o importanţă vitală şi face obiectul unei recomandări a directivelor europene.
Un alt document care îşi aşteaptă rândul să fie aprobat este Regulamentul sanitar privind cercetarea şi evidenţa bolilor profesionale. Aceasta va duce la înteţirea cazurilor de boli profesionale înregistrate în ţara noastră.
Următoarele pe listă sunt normele metodologice de calcul al contribuţiei de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
„În ultimii cinci ani, discutăm în permanenţă despre contribuţiile de asigurări sociale. Acum, o parte dintre angajatori respectă regulile de joc, creează condiţii inofensive de muncă pentru salariaţi şi achită în acest scop 23 la sută din fondul de salarizare. Acestora trebuie să le fie micşorată cota asigurărilor sociale, iar legea permite ca aceasta să fie renegociată până la 19-20 la sută”, a specificat Oleg Budza.
Rectificări legislative
Reprezentanţii sindicatelor pledează şi pentru modificarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă. Astfel, ar urma ca acest document să dea un caracter obligatoriu constituirii în cadrul unităţilor, dar şi organizării şi finanţării activităţii unor comitete pentru securitate şi sănătate în muncă.
Totodată, este necesară şi elaborarea unui regulament referitor la cerinţele minime privind organizarea şi funcţionarea serviciilor externe de protecţie şi prevenire, în corespundere cu Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi la sistemul de abilitare, evidenţă şi supraveghere a activităţilor desfăşurate de acestea.
Modificării şi completării în conformitate cu cerinţele comunitare ar trebui să fie supus şi Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă. Acesta ar urma să prevadă modalităţi echitabile de efectuare a plăţilor legate de accidentarea salariaţilor, a mai subliniat preşedintele CNSM.
Zece la sută
din salariaţii moldoveni ar munci în condiţii
neconforme
Conform statisticilor oficiale, în prezent, 10 la sută din salariaţii moldoveni muncesc în condiţii ce nu corespund cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă.
Cei mai frecvenţi factori de risc profesional ţin de: lucrul sub acţiunea substanţelor chimice nocive, efortul fizic, gazele, pulberea şi alte impurităţi cu un grad de concentrare ce depăşeşte limitele admisibile. Din aceeaşi listă fac parte: temperaturile cu devieri de la valorile acceptabile, umiditatea sporită a aerului, zgomotul de nivel sporit, radiaţiile electromagnetice, vibraţiile, infra- şi ultrasunetul, iluminatul cu devieri de la cerinţele normative.
Anual, inspectorii de muncă cercetează mai mult de 130 de accidente produse în timpul serviciului. Indicele de frecvenţă a accidentelor de muncă pentru ultimii ani a fost de 0,7-1,03 salariaţi din o mie, iar durata medie a incapacităţii temporare de muncă ce revine unui accident – de 24-35 de zile.
Standarde ocupaţionale
Membrii Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective au fost informaţi şi despre mersul elaborării standardelor ocupaţionale şi activitatea comitetelor sectoriale constituite în acest scop. Astfel, până acum, în ţara noastră au fost elaborate şi aprobate 30 de standarde ocupaţionale, inclusiv 15 – în 2015.
În cadrul discuţiilor s-a constatat că, deşi comitetele sectoriale pot fi înregistrate ca persoană juridică şi participa, de sine stătător, la procedura de achiziţii publice pentru elaborarea standardelor profesionale, nici o structură de acest fel nu dispune încă de un astfel de statut. În consecinţă, procesul decurge anevoios, iar cei care au de pierdut sunt, în primul rând, salariaţii.
În aceste condiţii, Octavian Calmîc, ministrul Economiei, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei tripartite, a dispus crearea unui grup de lucru pentru identificarea soluţiilor privind atribuirea statutului de persoane juridice comitetelor sectoriale pentru elaborarea standardelor ocupaţionale.
În cadrul aceleiaşi şedinţe a fost examinat şi un subiect privind mersul respectării convenţiilor colective de nivel naţional şi au fost constatate mai multe abateri legate de relaţiile de muncă, contracarate prin acţiunile inspectorilor muncii.