29 martie 2024
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Sfatul avocatului. Succesorul nedemn

Loading
Cetăţeanul şi legea Sfatul avocatului. Succesorul nedemn
Sfatul avocatului. Succesorul nedemn
prima.ro

După decesul mamei, am aflat că în timpul vieții ea a întocmit un testament prin care a lăsat toată averea sa con­cubinului. În ultima perioadă a vieții, mama făcea abuz de băuturi alcoolice, cu care o aproviziona permanent concu­binul său, ajungând chiar și la delirium tremens. Mai mult ca atât, în timpul când a fost întocmit testamentul, ei nu se împăcau deloc bine și am dubii mari referitor la dorința ma­mei de a întocmi acest testament și la legalitatea acestuia. Sunt suficiente aceste motive pentru a-l declara pe concubi­nul mamei ca succesor nedemn și a anula testamentul?

Vornicescu A., mun. Chişinău

 

Liubomir DUDULICA

avocat

avocatmd@gmail.com

 

Dacă considerați că concu­binul mamei dvs. a acționat contrar ultimei voințe și inte­reselor testatorului sau i-a vi­ciat consimțământul acestuia, urmează să înaintați cerere de chemare în judecată în sensul dat.

În primul rând, urmează a fi înaintată acțiune în justiție pri­vind declararea moștenitorului ca nedemn și excluderea aces­tuia de la moștenire.

Potrivit prevederilor Codului civil, o persoană este exclusă de la moștenire ca nedemnă în ur­mătoarele cazuri: dacă l-a omo­rât pe cel care a lăsat moștenirea sau a săvârșit o tentativă de a-l omorî; dacă intenționat și ilegal l-a împiedicat pe cel care a lăsat moștenirea să întocmească sau să revoce o dispoziție testamen­tară; dacă prin dol sau violență l-a determinat pe cel care a lăsat moștenirea să întocmească sau să revoce o dispoziție testamen­tară; dacă în mod intenționat și ilegal a ascuns, a alterat, a dis­trus sau a falsificat o dispoziție testamentară a celui care a lăsat moștenirea.

Lipsirea de dreptul de moștenire a persoanei nedemne se face prin anularea dobândirii moștenirii de către aceasta. Se poate cere anularea dobân­dirii moștenirii numai după deschiderea moștenirii. În ca­zul moștenitorului subsecvent, anularea poate fi făcută imediat după devoluțiunea moștenirii către moștenitorul prealabil.

În circumstanțele descrise decătre dvs., trebuie să se stabi­lească dacă acestea se înca­drează în temeiurile de exclu­dere de la moștenire prevăzute de lege. Consider că poate fi invocată determinarea prin dol pe cel care a lăsat moștenirea să întocmească o dispoziție testa­mentară.

Potrivit Codului de procedu­ră civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţe­le pe care le invocă drept te­mei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale, deci, sarcina probațiunii, în speță, este pusă pe seama recla­mantului. Respectiv, dvs. urmea­ză să acumulați și să prezentați probe instanței de judecată care demonstrează faptul acționării concubinului cu rea-credință contrar ultimei voințe și intere­selor testatorului. De asemenea, trebuie să demonstrați legătura cauzală între faptele ilegale ale concubinului și consecințele survenite – întocmirea viciată a testamentului.

Termenul de prescripție al acțiunii în anulare este de un an. Termenul de prescripție se calculează din momentul când persoana îndreptățită a aflat despre existența temeiurilor de anulabilitate. Dispozițiile lega­le privind suspendarea cursului prescripției se aplică în mod co­respunzător. Acțiunea în anulare nu poate fi înaintată după expi­rarea termenului de trei ani de la data deschiderii moștenirii.

Are dreptul să introducă acțiunea în anulare a dobândirii moștenirii pentru nedemnita­te orice persoană în avantajul căreia poate servi înlăturarea moștenitorului nedemn, chiar dacă avantajul va surveni numai după înlăturarea altei persoane. Prin acțiunea în anulare se cere declararea moștenitorului ca fi­ind nedemn. Consecințele anu­lării survin din momentul când hotărârea judecătorească rămâ­ne definitivă.

Este necesar să cunoașteți că moștenitorul nu este nedemn dacă cel care a lăsat moștenirea, cunoscând cauza de nedemni­tate, a întocmit un testament sau nu a modificat testamen­tul, deși a avut posibilitatea să o facă. În cazul declarării moș-tenitorului nedemn, se consi­deră că devoluțiunea în folosul lui nu a avut loc. Moștenitorului nedemn i se aplică dispozițiile legale privind posesorul masei succesorale.

În locul moștenitorului ne­demn vin la moștenire cei care ar fi moștenit dacă moștenitorul nedemn era decedat la data des­chiderii moștenirii. Se consideră că devoluțiunea în folosul celor care vin în loc s-a produs la mo­mentul deschiderii moștenirii.

Puteți avea câștig de cauză doar în situația când cele invoca­te vor fi demonstrate prin probe directe, respectiv, se recoman­dă o pregătire mai minuțioasă până la adresarea în instanța de judecată.

În al doilea rând, urmează a fi înaintată o cerere de chemare în judecată privind declararea nulității testamentului ca act juridic civil afectat de viciu de consimțământ.

Act juridic civil este manifes­tarea de către persoane fizice şi juridice a voinţei îndreptate spre naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice civile. Consimţământ este ma­nifestarea exteriorizată de vo­inţă a persoanei de a încheia un act juridic. Consimţământul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice şi nu este viciat. Intenția de a produ­ce efecte juridice se determină din declarația sau comporta­mentul persoanei, așa cum ea a fost înțeleasă în mod rezonabil de către cealaltă parte a actu­lui juridic sau, în cazul actelor juridice unilaterale, de către persoana căreia actul îi este destinat.

Drept temei de nulitate a testamentului puteți invoca: nulitatea actului juridic încheiat de o persoană fără discernă­mânt, nulitatea actului juridic încheiat prin dol sau nulitatea actului juridic încheiat prin le­ziune. Aceste temeiuri pot fi in­vocate și în cumul.

Actul juridic încheiat de o persoană fără discernământ se consideră încheiat de o per­soană într-un moment în care nu putea să conştientizeze pe deplin acţiunile sale ori să îşi exprime voinţa.

Se consideră încheiat prin dol actul juridic a cărui încheie­re a fost determinată de com­portamentul dolosiv sau viclean al uneia dintre părţi și poate fi declarat nul de instanţa de ju­decată chiar şi în cazul în care autorul dolului estima că actul juridic este avantajos pentru cealaltă parte. Dacă una dintre părţi trece sub tăcere anumite împrejurări la a căror dezvălu­ire cealaltă parte nu ar mai fi încheiat actul juridic, anularea actului juridic poate fi cerută numai în cazul în care, în baza principiului bunei-credinţe, se putea aştepta ca cealaltă parte să dezvăluie aceste împrejurări.

Actului juridic încheiat prin leziune este actul pe care o persoană l-a încheiat din cau­za unui concurs de împrejurări grele de care a profitat cealaltă parte, în condiţii extrem de ne­favorabile.

Termenul de prescripţie ex­tinctivă în cazul acţiunii în anu­lare înaintate de moştenitor curge din momentul deschiderii moştenirii, cu excepţia cazului când acesta a cunoscut sau tre­buia să cunoască despre înche­ierea actului juridic înainte de acea dată. Persoana îndreptățită are dreptul să invoce anulabili­tatea actului juridic pentru tes­tamentul încheiat prin dol și cel încheiat prin leziune în termen de şase luni de la data când a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulabilității, iar pentru testamentul încheiat de o per­soană fără discernământ – în termen de un an.

Partea care are dreptul de a cere anularea actului juridic pe motiv de eroare, dol, violență sau leziune poate cere repararea prejudiciului cauzat prin aceas­ta, chiar dacă dreptul de a cere anularea s-a prescris extinctiv sau dacă ea a confirmat actul juridic anulabil, cu condiția că cealaltă parte a actului juridic cunoștea sau trebuia, în mod rezonabil, să cunoască temeiul nulității la momentul încheierii acestuia.

În cazul anulării testamentu­lui prin hotărâre judecătorească, este aplicabilă moștenirea lega­lă, fiind acceptată succesiunea după clasele de moștenitori. Clasele de moștenitori sunt chemate să culeagă moștenirea numai câte una, în ordinea sta­bilită de Codul civil, începând cu clasa întâi. Dvs. faceți parte din clasa întâi de moștenitori legali – descendenții defunctu­lui.

Până la finalul procesului nutrebuie să întreprindeți nimic pentru acceptarea succesiunii, or moștenirea trece la moș-tenitorul îndreptățit sub rezer­va dreptului său de a renunța la moștenire. La expirarea terme­nului de renunțare – trei luni, moștenirea se consideră accep­tată de către moștenitor.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand