14 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Securitatea economică şi socială, prioritară pentru sindicate

Loading
Fără categorie Securitatea economică şi socială, prioritară pentru sindicate
Securitatea economică şi socială, prioritară pentru sindicate
protectie-sociala

Foto: shop-of-goodness.com

Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova con­stată că, în pofida creşterii economice raportate de autorităţile statului pentru 2013, nivelul preţurilor, tarifelor şi cel al bunăstării populaţiei nu s-a îmbunătăţit, ceea ce oferă dreptul de a solicita majorarea salariilor. Preşedintele CNSM, Oleg Budza, a menţionat, marţi, în cadrul şedinţei Consiliului General al Confederaţiei, că, datorită poziţiei ferme, sindica­tele au reuşit să obţină în 2013 majorarea până la 900 de lei a salariului minim tarifar în sectorul bugetar şi de până la 1400 de lei – în cel real.

 

 

Cu toate acestea, aşteptările de la ne­gocierile purtate cu partenerii sociali nu au fost îndreptăţite pe deplin, a apreciat Oleg Budza. Astfel, deși sindicatele au cerut mereu majorarea salariului minim pe ţară, acesta continuă să fie de 600 de lei. Totodată, eforturile depuse în direcţia aducerii salariului minim garantat la nive­lul minimului de existenţă nu s-au soldat cu rezultatul dorit.

În consecinţă, la discuţiile care vor avea loc pe marginea majorării salariului minim în sectorul real, reprezentanţii sin­dicatelor vor insista ca acesta să fie nu mai mic de 1700 de lei. În caz contrar, pot avea loc acţiuni imprevizibile ale membrilor de sindicat şi ale salariaţilor care sunt nemul­ţumiţi de majorarea preţurilor, pe fondul micşorării veniturilor şi al înrăutăţirii ni­velului de trai, a constatat preşedintele CNSM.

 

Citește și: Sindicatele și guvernarea negociază la sânge majorarea salariilor

 

Oleg Budza a salutat cu această ocazie acţiunile de protest organizate, în aceas­tă săptămână, de Sindicatul Educaţiei şi Ştiinţei cu scopul de a cere majorarea cu 50 la sută a salariilor cadrelor didactice. Vorbitorul a accentuat că solicitările îna­intate de sindicatul respectiv au determi­nat producerea unor schimbări pozitive şi în alte ramuri bugetare, cum sunt: cultura şi medicina, în care, de asemenea, vor fi operate unele majorări salariale, conform planurilor prezentate de reprezentanţii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

 

Condiţii de muncă şi de trai

 

„Crearea unor condiţii de trai decente şi asigurarea securităţii economice şi so­ciale a salariaţilor s-au aflat întotdeauna pe primul loc în agenda sindicatelor. Noi am susţinut promovarea reformelor de­mocratice şi a cursului de integrare euro­peană.

Aceasta este singura şansă pentru a fi asigurate drepturile economice şi sociale ale cetăţenilor moldoveni, care doresc să trăiască şi să muncească în ţara noastră”, a declarat Oleg Budza.

Participarea experţilor sindicali la ela­borarea politicilor bugetar-fiscale şi de asigurări sociale oferă posibilitatea de a influenţa benefic nivelul de trai al salaria­ţilor. În acest context, pentru 2014 s-a ob­ţinut ca mărimea contribuţiei de asigurări sociale de stat să fie menţinută la nivelul anului trecut, precum şi ca scutirea per­sonală de la plata impozitului pe venit al persoanelor fizice să fie majorată, a con­chis Oleg Budza.

În cadrul aceleiaşi şedinţe, preşedintele Consiliului municipal Bălţi al Sindicatului „Sănătatea”, Aurel Popovici, a apreciat înalt procesele actuale de modernizare a instituţiilor medicale din ţară. Însă, din cauza salariilor mici, tot mai mulţi specia­lişti se concediază, iar tinerii pleacă, după încheierea studiilor, să muncească peste hotare.

 

Colaborarea cu instituţiile statului

 

Cu referire la colaborarea sindicatelor cu instituţiile statului, preşedinta Consi­liului de Tineret din cadrul CNSM, Stela Stratila-Sîrbu, a opinat că aceasta de mul­te ori se rezumă doar la promisiuni, lucru valabil nu doar pentru tineri. Cât despre programele destinate tinerilor, acestea par atractive sub aspectul conţinutului, dar sunt ineficiente şi nu pot influenţa si­tuaţia în care numărul tinerilor ce revin în ţară este mic, iar cel al emigranţilor creşte foarte mult, a argumentat Stela Stratila-Sîrbu.

Cu toate acestea, în urma acţiunilor desfăşurate în 2013, numărul tinerilor membri de sindicat s-a majorat cu patru mii. În context, s-a propus ca tinerii să fie atraşi în diferite structuri sindicale de conducere.

 

Trei-patru probleme, soluţionate în totalitate

 

Şi preşedintele Sindicatului Lucrători­lor din Industria Constructoare de Auto­mobile şi Maşini Agricole, Boris Babici, a susţinut ideea concentrării eforturilor asupra creării unor condiţii de muncă şi de trai decente, dar şi de soluţionare a problemelor locative ale tinerilor, ca aceş­tia să nu fie nevoiţi să părăsească ţara.

La rândul său, preşedinta Consiliului interramural al sindicatelor din raionul Ungheni, Rodica Lupu, a sugerat selecta­rea a trei-patru probleme care să fie pro­movate mai intens în 2014 şi soluţionate în totalitate. În opinia sa, acest lucru va contribui la consolidarea încrederii şi a sentimentului de apartenenţă la sindicat.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com