Se dorește marginalizarea sindicatelor de către guvernare?

 

Cabinetul de Miniștri a aprobat zilele trecute pro­iectul de Lege pentru modificarea articolului 42 din Constituția Republicii Moldova, ce vizează dreptul la asociere. Potrivit autorilor proiectului, modificările garantează dreptul cetăţenilor de a se asocia liber, inclusiv de a constitui sindicate sau patronate, pre­cum și de a se afilia la acestea.

 

În prezent, potrivit ministru­lui Justiției, Vladimir Cebotari, Constituția Republicii Moldova divizează libertatea de asociere în două componente: libertatea întemeierii și afilierii la sindi­cate și libertatea partidelor și a altor organizații social-politice, fără a prevedea expres libertatea generală de asociere, deși acest drept este unul garantat de tra­tatele internaționale la care țara noastră este parte. De aseme­nea, proiectul aprobat prevede că exercitarea dreptului la libera asociere poate fi limitată numai în cazurile în care această mă­sură este impusă din motive de securitate naţională, siguranță publică, protecția drepturilor și a libertăților altor persoane.

Documentul urmează să fie avizat de Curtea Constituţională şi transmis spre examinare Par­lamentului.

 

Sindicatele sunt împotrivă

 

Pe de altă parte, sindicatele critică acest proiect. Excluderea acestei norme constituţionale ar putea să marginalizeze sau să reducă volumul de drepturi şi garanţii constituţionale al activi­tăţii sindicatelor. Or, o asemenea situaţie ar putea să submineze drepturile prevăzute în Legea Sindicatelor, care, la rândul lor, să afecteze statutul juridic al sin­dicatelor. Autorităţile de resort ar trebui să ţină cont, în acest sens, că R. Moldova a ratificat mai multe convenţii ale Organi­zaţiei Internaţionale a Muncii în materie sindicală, există anumite directive ale Uniunii Europene și statul trebuie să asigure respec­tarea acestora”, a spus pentru ziarul „Vocea poporului” Ion Preguza, şeful Departamentu-lui juridic al Confederației Națio-nale a Sindicatelor din Moldova.

Potrivit acestuia, nimeni nu va avea de suferit dacă pur și sim­plu articolul 42 din Constituție, pe care guvernarea vrea acum să-l modifice, era lăsat în pace și se adăuga doar un prim. „Le-am propus autorilor proiectu­lui: faceți un articol aparte sau completați cum considerați mai oportun, dar lăsați art. 42 așa cum este. Propunerile sindica­telor au fost respinse. Mai mult decât atât, sindicatelor nu li s-a oferit posibilitatea de a participa la definitivarea proiectului avi­zat”, ne-a mai spus Preguza.

În opinia lui Ion Preguza, în actuala redacţie, art.42 din Con­stituţie cuprinde 

mai multe ga­ranţii constituţionale ce țin de constituirea şi activitatea sindi­catelor.

„Care este dezacordul nost-ru? Odată cu anularea alin. 2 din articolul 42, dispare scopul pentru care Constituţia acordă anumite drepturi sindicatelor. Pentru sindicate este foarte im­portant ca în Constituţie să fie consfinţită menirea sindicate­lor”, susține Ion Preguza.

 

Demers către premier

 

La sfârșitul lunii decembrie anul trecut, președintele CNSM, Oleg Budza, a expediat o scri­soare premierului Pavel Filip, în care explică dezacordul sindica­telor. Potrivit liderului sindical, excluderea prevederilor din ar­ticolul 42 din Constituție ar lip­si sindicatele de orice garanție constituțională care ține de acti­vitatea lor, fapt ce ar putea pro­voca mari dificultăți în realizarea drepturilor fundamentale ale acestora și, prin urmare, indig­nări în masă ale membrilor de sindicat.

„Acceptarea proiectului de Lege pentru modificarea art.42 din Constituție, cu siguranță, va conduce la diminuarea bazei constituționale a activității sindi­catelor, fapt pentru care CNSM a respins proiectul avizat. Or, prin varianta proiectului propus al art. 42 din Constituție se exclude:

– scopul constituțional al acor­dării dreptului de a întemeia sau de a se afilia la sindicate (vezi alin. (1), redacția în vigoare: „pentru apărarea intereselor sale”);

– condițiile constituționale de constituire și de desfășurare a activității sindicatelor (vezi alin.(2), redacția în vigoare: „Sindicatele se constituie și își desfășoară activitatea conform statutelor  lor în condițiile legii”. Mai mult decât atât, art. 42 în vi­goare acordă statutelor sindica­telor suport constituțional);

– menirea constituțională a sindicatelor (vezi alin. (2) în redacția în vigoare: „Ele contri-

buie la apărarea intereselor pro­fesionale, economice și sociale ale salariaților”. Aceste regle­mentări constituționale (de a contribui la apărarea interese­lor profesionale, economice și

sociale ale salariaților) au o im-portanță strategică la determina­rea statutului juridic (drepturi, obligații, responsabilități) ale sindicatelor. Aceste prevederi constituționale consfințesc me­nirea sindicatelor, și anume, de a contribui la apărarea interese­lor salariaților, în măsura în care ține de competența lor, stabilită prin lege. Or, sindicatele nu au competențele necesare pentru asigurarea respectării drepturi­lor și a intereselor salariaților în toată puterea legii;

– identificarea prin Constituție a intereselor, la apărarea cărora sindicatele contribuie, și anu­me: profesionale, economice și sociale (vezi alin. (2) în redacția în vigoare: „…intereselor profe­sionale, economice și sociale ale salariaților”), se precizează în scrisoarea sindicatelor adresată premierului Pavel Filip.

Potrivit sindicaliștilor, artico­lul 42 din Constituție în vigoare actualmente protejează nu numai dreptul de a fonda sindicate ori de afiliere la cele existente (după cum se propune în proiectul de lege), dar și activitățile sindicale, în apărarea drepturilor și a inte­reselor membrilor săi (fapt pro­pus de a fi exclus din conținutul articolului dat).

„Faptul că constituirea și me­nirea sindicatelor este prevăzută de Constituție pune în valoare importanța dreptului respectiv și conferă un caracter fundamen­tal. Acceptarea proiectului de Lege avizat pentru modificarea art. 42 din Constituție ar submina acțiunea Legii sindicatelor, sco­pul principal al căreia este reali­zarea dreptului constituțional în materie sindicală sau ar zădărni­ci acțiunea acesteia, fapt extrem de periculos pentru asigurarea respectării drepturilor funda­mentale ale activității sindicale”, se menționează în scrisoarea sin­dicatelor către premier, care au cerut ca acesta să dispună remi­terea acestui proiect de lege pen­tru a fi perfecționat prin prisma celor menționate mai sus. Astfel, prin propunerile de modificare a art.42 din Constituţie, unii ar dori să diminueze statutul con­stituţional al sindicatelor, care au drept suport normele drep­tului internaţional în materie de sindicat, la care Republica Mol­dova este parte prin ratificare sau aderare. Însă ne este greu să credem că Curtea Constituţio­nală nu va observa şi nu va ţine cont de aceste particularităţi ale reglementărilor constituţionale ce ţin de drepturile şi garanţii­le activităţii sindicatelor sau că Parlamentul ar putea să accepte astfel de modificări ”, a conchis Ion Preguza.

 

Articolul 42 din Constituţia Republicii Moldova, varianta ac­tuală

 

Dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate

(1) Orice salariat are dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindi­cate pentru apărarea intereselor sale.

(2) Sindicatele se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor.

 

Modificările propuse pentru articolului 42 din Constituţie

 

Articol unic – Articolul 42 din Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, va avea următorul cuprins:

,,Articolul 42. Dreptul la asociere

(1) Orice persoană are dreptul de a se asocia liber cu alte persoa­ne, inclusiv de a constitui sindica­te sau patronate, precum şi de a se afilia la acestea.

(2) Exercitarea dreptului la libe­ra asociere poate fi limitată numai în cazurile expres prevăzute de lege, dacă această limitare consti­tuie o măsură necesară într-o soci­etate democratică, pentru asigura­rea securităţii naţionale, a ordinii publice, prevenirea infracţiunilor, protejarea sănătăţii, moralei sau a drepturilor şi libertăţilor altor persoane”.