1 aprilie 2020
Chisinau
Economie

Scheme criminale de furat bani publici

Loading
Economie Scheme criminale de furat bani publici
Scheme criminale de furat bani publici

 

 

scheme-criminale

Foto: max-media.ro

Anual, amar de bani publici se scurg prin sistemul de achiziţii publice. Doar în 2013, potrivit datelor Agenţiei Achiziţiilor Publice, instituţiile bugetare din ţară au procurat bunuri sau au achitat pentru executarea lucrărilor, pentru prestarea serviciilor aproape nouă miliarde de lei. Cam un sfert din bugetul ţării. Din păcate, experţii Centrului Analitic „Expert-Grup” au mari dubii în ce priveşte folosirea integră a acestor sume uriaşe de bani în interes public. Or, în viziunea acestora, în Republica Moldova, practic, sunt fo­losite toate schemele cunoscute în lume de fraudare a achiziţiilor pu­blice. Astfel încât sute de milioane de lei ajung să fie furate, ca urmare a cârdăşiei dintre funcţionarii corupţi şi interlopii din lumea afacerilor sau a înţelegerilor criminale dintre reprezentanţii businessului.

 

Mita şi conflictul de interese

 

Astfel, cei de la „Expert-Grup” susţin că, pentru obţinerea pe căi ilicite a unui contract în cadrul unei licitaţii, agenţii economicii plătesc drept mită o sumă de bani egală cu 5-20 la sută din valoa­rea acestuia. Iar pentru a primi o plată conform facturii, se dă mită în mărime de 2-5 la sută. Mai mult ca atât, experţii respectivi sunt de părere că în anumite cazuri mita se ridică până la 30-40 de procente din valoarea contractului. În afară de aceasta, potrivit lor, cu ajutorul mitei sunt modificate ilegal condiţiile contractelor încheiate în cadrul licita­ţiilor, se obţin informaţii confidenţiale, sunt aranjate licitaţiile sau trişate proce­durile de recepţionare a bunurilor, lucră­rilor, serviciilor.

Deşi, conform legii, membrii grupuri­lor de lucru pentru achiziţii ale autorită­ţilor contractante, adică ale autorităţilor publice care achită costul bunurilor pro­curate, al lucrărilor executate şi al servi­ciilor prestate, trebuie să declare până la momentul deschiderii ofertelor că nu se află în relaţie de rubedenie cu patronii firmelor care participă la licitaţie, nu au făcut parte din consiliul de administraţie sau deţin cote, acţiuni ale companiilor participante, Curtea de Conturi a Re­publicii Moldova a dezvăluit în repetate rânduri că aceste prevederi nu sunt res­pectate. Adică se produc cazuri de con­flict de interese, în urma cărora contrac­tele ajung să fie atribuite în mod ilegal unor persoane aflate în anumite relaţii cu membrii grupurilor de lucru pentru achiziţii.

Bunăoară, timp de doi ani consecutiv, firma condusă de soţia primarului unei localităţi din ţară, care mai era şi preşe­dintele grupului de lucru pentru achizi­ţii, a reuşit să obţină în mod ilicit patru contracte de executare a lucrărilor de construcţii şi de reparaţii capitale în va­loare de peste un milion de lei.

Mare parte din licitaţii, pur şi simplu, sunt organizate, desfăşurate astfel încât contractele să fie acordate unor agenţi economici cu care din timp se fac tocme­lile. Una dintre aceste scheme presupune semnarea mai multor acorduri adiţionale după încheierea contractului de bază. De exemplu, Curtea de Conturi a constatat că o autoritate publică din raionul Călă­raşi a semnat două contracte adiţionale, în baza cărora costurile iniţiale au fost majorate cu aproape 60%, iar termenul de executare a fost prelungit cu peste trei luni.

 

Aranjarea achiziţiilor publice

 

De multe ori, pentru ca licitaţiile să fie câştigate de firmele cu care se ajunge la înţelegeri dubioase din timp, se proce­dează la divizarea acestora. Ceea ce în­seamnă că achiziţiile sunt divizate în mod nejustificat, adică procurarea bunurilor, executarea lucrărilor sau prestarea servi­ciilor se face în cantităţi mici. Pe această cale dubioasă sunt eliminaţi de la licitaţii participanţii indezirabili, iar contractele ajung pe mâinile unor persoane cu care s-a bătut palma pe ascuns.

O altă modalitate de aranjare a achizi­ţiilor publice constă în procurarea bunu­rilor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor de către unul şi acelaşi agent economic.

Deşi se permite recurgerea la respecti­va procedură doar în trei situaţii, experţii „Expert–Grup” susţin că nu se ţine cont de prevederile legale, se ignoră principii­le competitive de organizare a licitaţiilor, ceea ce conduce la atribuirea ilicită a contractelor.

Alteori, agenţii economici compe­tenţi, profesionişti, care pe bune me­rită să devină câştigători ai licitaţiilor, sunt de-a dreptul excluşi prin diferite şmecherii din competiţia pentru ob­ţinerea contractelor. De exemplu, li se impune o cifră exagerat de mare privind volumul afacerilor. Sau invi­taţiile privind participarea la licitaţie sunt publicate în mass-media locală, la care nu toţi au acces. De asemenea, în acest scop, procedurile de achiziţie sunt complicate în aşa măsură, încât unii agenţi economici renunţă la concurs. Alţii nu apucă să participe la licitaţie din simplul motiv că se dă un termen extrem de restrâns după publicarea invitaţiilor privind desfăşurarea acesteia. Uneori se merge până acolo încât unii agenţi eco­nomici sunt intimidaţi făţiş pentru a-i determina să renunţe la licitaţii.

Reprezentanţii unor grupuri de lucru pentru achiziţii ale autorităţilor publice nu se sinchisesc să divulge firmelor cu care intră în cârdăşie date privind buge­tul, soluţiile care urmează să fie incluse în oferte, doar pentru ca acestea să obţi­nă contractele respective, iar funcţiona­rii corupţi – plata pentru complicitate. Mai mult ca atât, ofertele sunt manipula­te prin modificarea sau înlăturarea unei părţi din acestea, comiterea în mod voit a erorilor la evaluarea ofertelor, accep­tarea unor documente prezentate supli­mentar, respingerea tuturor ofertelor pentru a extinde termenul de depunere a ofertelor şi acceptarea altora, prezentate cu întârziere sau modificate între timp.

Pentru eliminarea agenţilor economici destoinici, se procedează la impunerea unor menţiuni complexe, discriminato­rii tocmai pentru a îngădui participarea la licitații a firmelor dubioase. În fine, o ultimă modalitate ilegală de aranjare a concursurilor o reprezintă licitaţiile nebalansate în cadrul cărora bunurile, lucrările, serviciile sunt achiziţionare fie conform unor preţuri exagerat de mari, fie extrem de mici. Se încheie acorduri adiţionale, potrivit cărora volumul achi­ziţiilor cu preţuri extreme ori se exclud, ori se majorează. De asemenea, ofertele de preţuri pentru unele şi aceleaşi bu­nuri, servicii diferă în mod semnificativ.

 

Eliminarea concurenţilor de către participanţii la licitaţii

 

Însă, după cum o dovedesc experţii de la „Expert-Grup”, se atestă şi multe cazuri când licitaţiile sunt câştigate ilegal de unele firme, prin înţelegeri crimina­le care se realizează între agenţi econo­mici care activează în acelaşi domeniu, aceeași regiune. Una dintre cele mai răs­pândite scheme în acest sens constă în utilizarea ofertelor complementare. Mai mulţi agenţi economici, conform unor înţelegeri prealabile, prezintă oferte care nu asigură câştigarea licitații, tocmai pentru a-i da posibilitate să obţină con­tractul râvnit firmei convenite. Ulterior, aceasta îşi răsplăteşte partenerii prin în­cheierea unor subcontracte, din care se aleg cu sume importante de bani.

Dar, de cele mai multe ori, se recur­ge la rotaţia ofertelor. Adică, o licitaţie este câştigată prin înţelegere ilegală de un agent economic, următoarea de o altă firmă care acţionează în aceeaşi zonă sau sferă de activitate. Pentru a preveni participarea „intruşilor” la licitaţii, se procedează la anumite acţiuni de „pre­lucrare” a companiilor respective prin oferirea unor compensaţii, iar în cazul în care acestea nu-şi au efectul, se purcede direct la intimidarea agenţilor economici din altă regiune sau domeniu economic.

 

Fraudarea achiziţiilor publice

 

Desigur, fraudarea achiziţiilor publi­ce se face la toate etapele de derulare a acestora. Totuşi, cele mai frecvente sche­me vizează modul de executare a condi­ţiilor contractelor încheiate, prezentarea şi achitarea facturilor pentru bunuri, lucrări şi servicii care nu au fost înde­plinite, precum şi prezentarea unor do­cumente false menite să muşamalizeze nerespectarea condiţiilor contractuale. În fine, unele companii care au câştigat licitațiile, de îndată ce obţin contractele, caută să folosească materiale, compo­nente, altele decât cele indicate în ofertă. De obicei, se urmăreşte obţinerea unor „economii” care sporesc profitul obţinut ilicit de respectivii economici, însă care afectează domeniul şi interesul public.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com