Sărăcie lucie la sate: discrepanță imensă între mediul rural și cel urban

Galina Munteanu
Vocea Poporului, 28.06.2017

   

mediu-rural

 

În sate locuiesc de patru ori mai multe persoane aflate la limita să­răciei decât în orașe. Discrepanța dintre spațiul urban și cel rural la nivel de sărăcie absolută este con­siderabilă – 19% persoane la limita sărăciei la sate vs. 5% la orașe.

 

Cele mai sărace persoane cheltuiesc cel mai mult pe alimente, servicii comunale, ceea ce îi face vulnerabili la șocuri econo­mice. Pe lângă inegalitățile monetare, cele mai vulnerabile grupuri – tinerii, femeile, persoanele cu dizabilități, cele în  etate – sunt expuse la inegalități sociale, în dome­niile educației, sănătății, accesului la servi­cii de calitate, participării.

Concluziile se regăsesc în Raportul Național de Dezvoltare Umană 2015-2016, lansat de către PNUD Moldova.

 

Remitenţele îi salvează

 

Astfel, potrivit studiului, deși venitul mediu disponibil al populației a crescut de două ori în perioada 2010-2015, decala­jul dintre cei care trăiesc la oraș și sat s-a acutizat. Astfel, diferența dintre venituri ur­ban-rural s-a dublat, de la 23,6% în 2010, la aproape 42% în 2015.

Aceste inegalități sunt amplificate și de accesul limitat la 

servicii comunale de calitate în localitățile rurale.  În lipsa unei creșteri economice resimțite de locuitorii satelor, doar remitențele sunt cele care asi­gură consumul.

,,În Republica Moldova, inegalitățile sunt în creștere din cauza lipsei locurilor de muncă decente, calității reduse a servi­ciilor, diviziunii urban-rurale, corupției sis­temice și endemice, incluziunii și coeziunii sociale reduse. Reducerea decalajului din­tre bogați și săraci, abordarea provocărilor complexe și interdependente și construi­rea drumului spre prosperitate și egalitate necesită atât o abordare cuprinzătoare și holistică, cât și eforturi comune”, a afirmat coordonatoarea rezidentă ONU și repre­zentantă permanentă PNUD în Moldova, Dafina Gercheva.

 

Sudul ţării, cel mai sărac

 

Localitățile din sudul țării rămân în con­tinuare cele mai defavorizate la nivel de remunerare financiară, constată autorii studiului. Cele mai mari salarii raportate se înregistrează în Chișinău, urmate de regiu­nea Nord. Dacă pentru locuitorii capitalei remitențele constituie doar aproximativ 6% din totalul veniturilor disponibile, pen­tru cei din Sud acestea constituie o pătri­me, iar pentru cei din Nord – o cincime.

Cheltuielile medii de consum ale populației în anul 2015 au fost în creștere față de 2014 cu 12,8%. Marea majorita­te a resurselor financiare sunt folosite pentru necesarul de consum alimentar, întreținerea locuinței, îmbrăcăminte, trans­port și comunicații. Doar 0,6% din chel­tuieli au fost destinate învățământului, în comparație cu 42,1% folosite pentru pro­curarea produselor alimentare.

Femeile continuă să câştige în medie cu 12% mai puţin ca bărbaţii. Cele mai mari decalaje salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate în sectoarele: informații și comunicații, industrie, artă, re­creere și de agrement.

 

Pensionarii, cei mai vulnerabili

 

Cercetarea mai arată că unul dintre cele mai vulnerabile grupuri îl constituie pensi­onarii. Rata sărăciei în gospodăriile casni­ce conduse de pensionari a fost de 14,6%, ceea ce este de 1,3 ori mai mult decât me­dia națională. Vulnerabilitatea acestei cate­gorii de persoane este generată de pensia mică, ce reprezintă principala sursă de ve­nit pentru acest grup de populație.

 

Versiunea completă a articolului este disponibilă doar pentru abonații ziarului "Vocea Poporului"!
Abonamentul poate fi perfectat în cadrul redacției ziarului: str. 31 august 1989, 129, etajul IV, mun. Chisinau, MD-2012, tel:. 373 (22) 23 40 93, tel / fax:. 373 (22) 23 41 96, precum și la întreprinderile: Posta Moldovei SA, Moldpresa SA, Pressinform-Curier. Detalii aici.