20 septembrie 2019
Chisinau
Social

Sărăcia pune în pericol securitatea alimentară a populației

Loading
Social Sărăcia pune în pericol securitatea alimentară a populației
Sărăcia pune în pericol securitatea alimentară a populației
securitate-alimentara

Foto: jc.md

 

Astăzi, avem produse de care vrem și sunt din belșug pe piață. Găsim de toate  pe rafturi în majoritatea magazinelor, dar prea puțin ne întrebăm cât de sigure sunt acestea și dacă nu prezintă pericol pentru sănătatea noastră. Experții trag un semnal de alarmă și susțin că în Republica Mol­dova se atestă o lipsă de control riguros din partea autorităților asupra siguranței alimentelor comercializate pe piața locală.

 

„Prea mult se discută despre exporturi, însă prea puțin vorbim despre asigurarea securității alimentare pe piața internă. Controlul asupra siguranței produselor alimentare comercializate pe tot parcur­sul anului, în special în piețele deschise, este actualmente slab”, a declarat Viorel Chivriga, expert în politici economice.

„Potrivit documentelor oficiale, nivelul sărăciei în spaţiile rurale ramâne a fi mai înalt decât în mediul urban. Astfel, acestea demonstrează că rata sărăciei în mediul rural este de circa opt ori mai mare de­cât în orașele mari. În 2014, opt din zece persoane sărace erau locuitori ai mediului rural, or se estimează că circa 335 de  mii de persoane din acest mediu continuă să trăiască sub limita sărăciei. Respectiv, re­ferinţele în cauză arată că sărăcia în Mol­dova are o nuanţă rurală pronunţată, or nivelul de securitate alimentară este scă­zut anume în localităţile rurale. Cele mai sărace gospodării sunt de fapt sortite de a fi cele mai nesigure la produsele alimen­tare”, a punctat expertul economic Iurie Gotișan în studiul ,,Securitatea alimenta­ră prin prisma unui sistem informaţional comun”.

Autorul studiului menționează și calita­tea îndoielnică a alimentelor din Republica Moldova. Aceasta ar rezulta mai degrabă din cultura nutritivă desuetă a populaţiei decât din faptul că nu ar exista suficient acces la produsele de bază. Potrivit ex­perţilor reprezentanţei Băncii Mondiale din Moldova, fiecare a opta gospodărie casnică din ţară este afectată cel puţin de o formă cronică de insecuritate ali-mentară.

 

Pasivi în problema securității alimentare

 

Directorul IDIS „Viitorul”, Igor Mun­teanu, susține că asigurarea securității alimentare este unul dintre cele mai im­portante subiecte pentru dezvoltarea durabilă a unei țări. ,,Tradițional, asigu­rarea securității alimentare aparține Mi­nisterului Agriculturii și a agențiilor spe­cializate, dar ar trebui să fie privită și ca o competență intrinsecă a președintelui țării, cel mai important oficial ales pe plan național. Ar fi curios să estimăm de câte ori foștii și actualii președinți de stat în Republica Moldova au ridicat problema securității alimentare sau de câte ori au intervenit atunci când accesul și disponi­bilitatea de produse alimentare a fost în pericol în ultimele decenii? Un stat mo­dern trebuie să aibă capacități moderne de gestionare a securității alimentare, iar lucrurile simple, cum sunt și accesul la ali­mente de primă necesitate, sănătatea pu­blică, apa potabilă sunt și cele mai impor­tante pentru populație. Atunci când avem politici deformate, ineficiente, risipitoare, populația suferă și reneagă legitimitatea unor autorități publice, care nu-și îndepli­nesc cea mai importantă competență po­litică – de a servi interesul public”, a spus Igor Munteanu.

Potrivit preşedintelui Federaţiei Sindi­cale ,,Sănătatea” din Republica Moldova, Aurel Popovici, 

acest subiect trebuie să fie discutat, pentru că ultimele probleme care au apărut în acest domeniu ne-au demonstrat că există un şir întreg de ca­renţe la siguranţa alimentară.

,,Aici m-aş referi nu doar la siguranţa copiilor, ceea ce s-a mediatizat în presă pri­vind cazurile regretabile care s-au întâm­plat, dar, la general, siguranţa populaţiei. Cunoaştem cu toţii care este siguranţa şi la pieţele alimentare, cum se vând alimen­tele în stradă, fără să fie respectate norme elementare de igienă şi atunci, evident, apare această problemă. Totodată, apare şi problema conţinutului în alimente, pen­tru că astăzi avem un şir de alimente am­balate frumos, dar conţinutul lasă de do­rit. Evident, pot apărea diferite intoxicaţii, se pot înregistra maladii care sunt provo­cate de conţinutul microelementelor din aceste produse. Cred că este un subiect extrem de important, care trebuie perma­nent să fie în vizorul organelor abilitate ale statului, pentru a preveni astfel de cazuri”, a spus pentru ziarul ,,Vocea poporului” Aurel Popovici.

În opinia sa, se întreprind unele măsuri la acest capitol, dar încă este mult de lu­cru. ,,Dacă e să vorbim despre controlul produselor alimentare, până nu demult, era efectuat în totalitate de Centrul de Sănătate Publică, ce dispunea de depar­tamente în domeniul alimentar. În ultimul timp, de această problemă se ocupă și Agenţia Naţională pentru Siguranţa Ali­mentelor, care este responsabilă de tes­tarea şi examinarea tuturor produselor alimentare. Evident, parte din responsa­bilitate a rămas  Centrului de Sănătate Publică, ce ar trebui, de fapt, să monito­rizeze aceste aspecte la întreprinderile de alimentație publică, precum și în institu­ţiile şcolare și preşcolare. Cred că aici se face mult în acest sens, dar ar trebui să nu uităm de cazurile care au demonstrat lacune evidente în ceea ce privește secu­ritatea alimentară, fiindcă este vorba de neglijență, de rea-credință uneori”, a con­chis Aurel Popovici.

 

Consumatorul trebuie să fie protejat mai mult de lege

 

Orice produs alimentar destinat con­sumatorilor individuali sau unităților de alimentație publică trebuie să fie însoțit în mod obligatoriu de informații privind denumirea produsului, lista ingredien­telor utilizate, cantitatea netă a acestuia, data limită de consum, condiții speciale de păstrare. Datele vor fi  indicate pe am­balaj şi vizibile.

Aceasta prevede un proiect de lege pri­vind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, aprobat recent de Guvern. Scopul proiectului constă în asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății consumatorilor și garantarea dreptului acestora la informare.

De asemenea, acesta include lista de alimente care pot cauza alergii și lista pro­duselor alimentare care conţin adaosuri de ingrediente specifice. Printre acestea sunt cerealele care conțin gluten, siropu­rile de glucoză obținute din orez, crusta­ceele și produsele derivate, ouăle, peștele, gelatina de pește, arahidele, uleiurile și grăsimile de soia, dar şi alte produse.

Controlul pieţei privind respectarea ce­rinţelor de etichetare a produselor alimen­tare va fi asigurat de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), iar noile prevederi vor responsabiliza agenții economici să asigure calitatea produselor alimentare comercializate. Supravegherea respectării cerinţelor de etichetare a pro­duselor alcoolice, a produselor vitivinicole şi a berii va fi asigurată de Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice.

Legea urmează să fie votată de Parla­ment și va intra în vigoare la șase luni de la data publicării. Impactul estimat al pro­iectului constă în faptul că va fi creat un cadru legislativ univoc şi coerent privind informarea consumatorilor vizând produ­sele alimentare, se va realiza corespunde­rea produselor alimentare autohtone și importate regulilor de etichetare, echiva­lente celor comunitare, și se vor respon­sabiliza operatorii din businessul alimen­tar privind prezentarea informației despre produsele alimentare plasate pe piață.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com