Sancţiuni disciplinare vs. Adaosuri la salariu

Foto: cariereonline.ro

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze.
La întrebările primite la redacţie va răs­punde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA.
	Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39
	Luni şi joi de la 14.00-16.00.

Sancţiuni disciplinare vs. adaosuri la salariu

Potrivit art.206 alin.(3) din Codul muncii, angajatorul nu este în drept să aplice amenzi sau sancţiuni pecuniare pentru încălcarea dis­ciplinei de muncă. Sancţiunile disciplinare sunt enumerate în mod exhaustiv în art.206 alin.(1) al Codului muncii. Alte sancţiuni disci­plinare nu pot fi stabilite decât prin lege. Amenzile sau alte sancţiuni pecuniare nu ţin de competenţa angajatorului şi ele nu pot fi aplicate salariatului ca sancţiuni disciplinare.

Cât priveşte plata anumitor recompense, adaosuri sau suplimente la salariu legate de activitatea de muncă, legislaţia în vigoare nu con­diţionează stimularea în funcţie de aplicarea sancţiunii disciplinare.

Această practică din trecut de a lipsi salariaţii de anumite plăţi su­plimentare la salariu în perioada termenului de valabilitate a sancţiu­nii disciplinare, cu părere de rău, se mai regăseşte în unele contracte colective de muncă la nivel de unitate. Este vorba de tălmăcirea inco­rectă a prevederilor art.211 alin.(3) din Codul muncii, care stabileşte că în interiorul termenului de valabilitate a sancţiunii disciplinare, salariatului nu i se pot aplica stimulări prevăzute la art.203.

Nu se ţine cont de faptul că plăţile suplimentare la salariu, inclusiv sporuri, suplimente, prime legate de rezultatele muncii, care se plă­tesc periodic – fie lunar, trimestrial, semestrial sau anual, diferă de stimulările specificate la art.203. Şi, prin urmare, ele se plătesc indi­ferent de faptul dacă termenul de valabilitate a sancţiunii disciplinare a expirat sau nu.

Prevederile alin.(3) al art.211 al Codului muncii se referă strict la acele stimulări (mulţumiri, premii, cadouri de preţ, diplome de onoare) care, potrivit art.204 alin. (2), se consemnează într-un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre), se aduc la cunoştinţa colectivului de muncă şi se înscriu în carnetul de muncă al salariatului.

Referitor la plata primelor, putem concluziona că în interiorul ter­menului de valabilitate a sancţiunii disciplinare, salariatului nu i se pot aplica doar primele cu menirea de stimulare, în temeiul art.203 alin.(1) din Codul muncii, pentru succese în muncă, consemnate prin ordin şi aduse la cunoştinţa colectivului şi care se înscriu în carnetul de muncă.

În scopul apărării drepturilor şi intereselor de muncă ale salaria­ţilor, precum şi asigurării principiului echităţii sociale în domeniul raporturilor de muncă, organizaţiile sindicale primare sunt în drept să iniţieze negocieri colective în vederea eliminării din actele juridice la nivel de unitate a reglementărilor inechitabile şi nefondate în acest sens. De asemenea, sindicatele sunt în drept (art. 211 alin. (2) din Codul muncii) să solicite revocarea sancţiunii disciplinare aplicată salariatului-membru de sindicat.