Salariul minim adânceşte sărăcia în ţară

Foto: vocea.md

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) de mai multă vreme pledea­ză pentru schimbarea legislaţiei în ceea ce priveşte salariu minim. Îndeosebi, se insistă pentru stabilirea unui salariu minim unic pe ţară. Deoarece, la momentul de faţă, în afară de cel de bază, se aplică salariul tarifar pentru categoria I de salarizare a reţelei tarifare unice a angajaţilor din sectorul bugetar, salariul tarifar pentru categoria I de salarizare a angajaţilor din instituţiile medico-sanitare finanţate din bugetul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi cuantumul garantat al salarului în sectorul real.

Salariaţii din sectorul real sunt favorizaţi faţă de bugetari

Drept urmare, unele categorii de salariaţi ajung să fie favorizate în raport cu alte pături de anga­jaţi. Aceasta pentru că mărimea salariului minim se calculează în funcție de sector. De exemplu, anul trecut, cuantumul garantat al sala­rului în sectorul real a fost stabilit în mărime de 1650 de lei pe lună, iar salariul minim pe ţară a fost ridicat doar până la 1000 de lei pe lună. Unde mai pui că majorarea salariilor minime se face în mod arbitrar, în principiu, în anii electo­rali, nefiind stabilit un mecanism clar, concret în acest sens.

În opinia lui Iurie Morcotîlo, cercetător economic la Centrul analitic „Expert–Grup”, structura neomogenă şi ajustările neregulate ale salariului minim în Republica Moldova nu contribuie la atingerea echităţii sociale.

Potrivit acestuia, diferenţa sem­nificativă dintre diferite categorii de salarii minime îi dezavanta­jează pe salariaţii din instituţiile finanţate din bugetul public. Deşi dumnealui realizează constrânge­rile bugetare cu care se confruntă sectorul public, totuşi, nu poate să nu remarce că o atare situaţie con­travine scopului de îmbunătăţire a bunăstării păturilor mai sărace ale populaţiei, bună parte dintre care activează anume în acest do­meniu.

Salariul minim trebuie ajustat în fiecare an

Dat fiind faptul că salariul mi­nim, stabilit sub pragul minimului de existenţă, nu contribuie plenar la afirmarea echităţii sociale şi, în acelaşi timp, nu are un impact po­zitiv cert asupra economiei naţio­nale, Iurie Morcotîlo consideră ne­cesară modificarea mecanismului instituţional şi normativ privind salariul minim în țară. În primul rând, el este de părere că trebuie să se renunţe la caracterul haotic, arbitrar de calculare şi adoptare a salariului minim. Cercetătorul economic pledează pentru faptul ca salariul minim să fie ajustat în mod obligatoriu în fiecare an, în baza unor criterii stabilite, precum inflaţie, productivitate etc., ci nu doar în perioadele electorale, fiind folosit în scopuri politice. În plus, modificările anuale, precizează Iurie Morcotîlo, vor permite men­ţinerea şi consolidarea capacităţii de cumpărare a salariului minim în termeni reali. Excepţii ar putea fi îngheţarea salariilor minime în anii cu descreştere economică sau de creştere drastică a şomajului.

Unul unic pentru toată ţara

De asemenea, se pledează pen­tru simplificarea sistemului de salarizare minimă. La elaborarea acestuia, specifică expertul econo­mic, trebuie să se ia în calcul câte­va criterii importante, astfel încât acesta să fie mai uşor de gestionat şi, în acelaşi timp, să asigure un venit minim garantat tuturor sa­lariaţilor, indiferent de sectorul în care aceştia lucrează. Din această perspectivă, Iurie Morcotîlo crede că este necesar de uniformizat sa­lariul minim la nivelul întregii eco­nomii, prin eliminarea diferenţierii dintre cel stabilit în sectorul buge­tar şi cel real. Totodată, remarcă dumnealui, având în vedere impac­tul major asupra forţei de muncă tinere, este oportună introducerea salariului minim pe două niveluri: un salariu minim pentru toţi sala­riaţii, indiferent de sector, şi altul pentru cei sub 24 de ani, în mărime de 70 la sută din cuantumul minim pe economie.

Nu mai mic de 40% din salariul mediu pe ţară

Cât priveşte dimensiunea sala­riului minim pe ţară, colaboratorul Centrului analitic „Expert–Grup” consideră drept rezonabilă mări­mea acestuia de aproape 40 la sută în raport cu salariul mediu pe eco­nomie. Or, explică dânsul, mini­mul de existenţă al unei persoane din ţara noastră tocmai reprezintă această proporţie. Mai ales că şi cuantumul minim garantat în sec­torul real a fost ridicat la acest ni­vel. Unde mai pui că acest raport este propus şi de către Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) ca un obiectiv de referinţă. De aseme­nea, sugerează expertul, raportul respectiv poate fi introdus în legis­laţia naţională privind salariul mi­nim cu titlu de indicator adiţional în procesul de ajustare a acestuia.

Revendicarea sindicatelor: salariul minim cât 50-60 la sută din salariu mediu pe economia naţională

Pentru diminuarea proporţiilor remunerării muncii sub nivelul salariului minim la scara ţării, se propune dezvoltarea unei statistici detaliate privind distribuţia sala­riului minim pe diferite categorii de lucrători şi înăsprirea pedep­selor pentru astfel de încălcări ale legislaţiei. De asemenea, pentru îmbunătăţirea procesului de moni­torizare a pieţei muncii şi respecta­rea prevederilor privind aplicarea salarizării minime, rezultă din su­gestiile acestui expert, se impune fortificarea instituţiilor abilitate cu asemenea funcţii, inclusiv a In­spectoratului Muncii al Sindicate­lor (IMS), care s-ar concentra cu precădere pe sectoarele cele mai vulnerabile ale economiei şi pe cooperarea cât mai strânsă cu In­spectoratul Fiscal. În acest context, este recomandabilă ajustarea ca­drului normativ ce reglementează activitatea IMS la Convenţia nr.81 OIM, potrivit căreia inspectorilor de muncă li se garantează o acti­vitate independentă în exercitarea controlului de stat asupra respec­tării legislaţiei muncii.

Comentând propunerile cerce­tătorului economic, şefa Departa­mentului protecţie social-econo­mică al CNSM, Ana Moldovanu, a remarcat că, potrivit Legii privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim în Republica Mol­dova, cuantumul salariului minim se determină în funcţie de condiţi­ile economice, de nivelul salariului mediu pe economia naţională, pre­cum şi de nivelul prognozat al ratei inflaţiei. Necesitatea modificării cuantumului salariului minim, precizează dumneaei, este exami­nată de către Guvern, împreună cu patronatele şi sindicatele, cel puţin o dată pe an. Legea este bună, con­stată Ana Moldovanu, dar, din pă­cate, executarea ei lasă foarte mult de dorit. Astfel, timp de cinci ani, sindicatele au insistat pentru ma­jorarea salariului minim pe ţară, deoarece s-a înregistrat o creştere economică. Însă, de abia în al 6-lea an s-a reuşit majorarea salariul mi­nim până la 1000 de lei. Dar, chiar şi aşa, acesta acoperă doar 61 la sută din minimul de existenţă.

Poziţia sindicatelor este de a fi stabilit un singur cuantum al sala­riului minim pe ţară, declară şefa Departamentului protecţie social-economică al CNSM. Această idee este promovată încă din 2008, când a fost modificată Legea salari­zării şi introdus cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real. Din păcate, Ministerul Mun­cii, Protecţiei Sociale şi Familiei s-a împotrivit, pretextând că la acea vreme era prematur de a egala sa­lariul minim în sectorul real cu cel din sectorul bugetar. Cu regret, situaţia financiară din ţară nu s-a schimbat spre bine şi nici nu se ştie când va fi una mai bună. Con­sider că este necesar de a modifica legislaţia actuală în vederea stabi­lirii unui salariu minim pe ţară, în mărime de 50-60 la sută din sala­riu mediu pe economia naţională, insistă Ana Moldovanu. Cu atât mai mult, cu cât aceasta reprezintă una din revendicările Declaraţiei Consiliului General al CNSM din 2 aprilie 2015.