14 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Salariile, cea mai mare nemulţumire a moldovenilor

Loading
Fără categorie Salariile, cea mai mare nemulţumire a moldovenilor
protest-profesori

Foto: vocea.md

Salariul mediu lunar brut s-a ridicat în ultimul an până la 3765 de lei, echivalentul a aproape 300 de dolari SUA. Adică a crescut, în comparaţie cu 2008, ultimul an înainte de izbuc­nirea crizei mondiale, care a lovit rău economia ţării noas­tre, cu peste 45 la sută!

 

 

Ei şi dacă am avut o aseme­nea sporire radicală a lefurilor, de ce moldovenii totuna se arată nemulţumiţi de câştigurile sala­riale? Or, potrivit ultimului baro­metru al opiniei publice, realizat anul acesta de Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Poli­tologice şi Psihologice „CIVIS”, peste 90 la sută din populaţia ţării este supărată pe conducerea ţării tocmai pentru că nu asigură salarii potrivite. Oare chiar să fie moldovenii unul dintre cele mai capricioase popoare din lume?! Luaţi aminte cât de îngăduitori sunt elveţienii! Aceştia au refu­zat, în cadrul unui referendum recent, majorarea salariului mi­nim. Este adevărat că lefurile lunare ale acestora sunt atât de mari, încât moldoveanul mun­ceşte un an întreg şi totuna nu poate conta pe venituri pe care cetăţeanul celei mai neutre ţări din Europa şi le poate permite într-o singură lună!

 

Scumpirile şi ieftinirea leului ne-au mâncat veniturile

 

De bună seamă, creşterea tota­lă a salariului mediul lunar brut, adică a câştigului din munca noastră, calculat pe hârtie, de-a lungul celor cinci ani de după iz­bucnirea crizei mondiale, a fost una impresionantă, puternică. Cam de o sută de dolari SUA. În condiţiile sărăciei noastre, aceas­tă creştere înseamnă ceva. Însă devalorizarea monedei naţionale şi scumpirile care s-au dezlănţuit în acest răstimp au avut un efect dezastruos asupra câştigurilor salariale. Bunăoară, leul moldo­venesc s-a ieftinit în raport cu dolarul american, care, la rândul său, s-a dat pe tobogan în peri­oada ce a urmat după izbucnirea crizei mondiale, depreciindu-se cu aproape 25 la sută. În acelaşi timp, preţurile au crescut în ţara noastră cu peste 25%.

Drept consecinţă a creşterii inflaţiei şi a devalorizării con­siderabile a monedei naţionale, câştigurile noastre salariale nu că nu s-au majorat, ci, mai dure­ros, s-au împuţinat. Nişte calcule simple arată că, de fapt, mări­mea reală a lefurilor noastre s-a micşorat cu 4-5% faţă de 2008, cel mai bun an dinainte de criză. Adică ce a mai rămas după scă­derea impozitelor şi a impactu­lui scumpirilor. Aceasta în timp ce extinderea produsului intern brut al ţării în ansamblu pe aceşti cinci ani se ridică la 15%. De unde rezultă că ritmul de creştere a sa­lariilor în ţara noastră rămâne în mod catastrofal în urma avansu­lui economic, cu aproape 20%.

 

Venirea FMI, ca o piatră de moară pe umerii noștri

 

Deşi cel mai mare declin eco­nomic provocat de criza econo­mică mondială s-a produs în ţara noastră în 2009, concretizându-se printr-o scădere a PIB-ului de 6,5 la sută, totuşi, cea mai mare degradare a veniturilor salariale a avut loc în 2010 şi nu a fost ca­uzată nemijlocit, exclusiv de co­lapsul economic. Tocmai în acest an, a fost pus în aplicare progra­mul economic al Fondului Mo­netar Internaţional contractat de Guvernul Republicii Moldova. În consecinţă, instituţia finan­ciară internaţională s-a angajat să acorde ţării noastre un ajutor financiar de aproape 600 de mi­lioane de dolari SUA.

În schimb, a cerut stoparea majorărilor salariale, reducerea cheltuielilor, anularea compen­saţiilor pentru căldură, revizui­rea indemnizaţiilor pentru con­cediile de boală.

Anume în 2010, ca urmare a condiţiilor dictate de FMI, am avut cea mai mare inflaţie din perioada post-criză, de tocmai 7,8%. De asemenea, s-a produs cea mai mare prăbuşire a leului, de peste 11 la sută. Astfel, chiar dacă salariul mediu lunar brut s-a majorat cu 8,2 la sută, scum­pirile şi devalorizarea leului mol­dovenesc au „înghițit” majorările de salarii. Mai rău, după aseme­nea creşteri mari de preţuri şi depreciere considerabilă a mo­nedei naţionale, valoarea reală a veniturilor salariale a scăzut cu aproape 11 la sută.

 

De ce sindicatele cer majorarea salariilor

 

Pentru a reduce deficitul buge­tului de stat, care în 2009 ajunse­se la aproape 3,4 miliarde de lei, Guvernul Republicii Moldova, la indicaţia Fondului Monetar In­ternaţional, a procedat la tăierea cheltuielilor pentru remunerarea angajaţilor din sfera bugetară. Volumul acestora pentru anul 2010 a coborât până la 10,2 pro­cente, faţă de aproape 12 la sută în 2009, după care, în anul 2011, au mai fost retezate încă o dată, micşorându-le până la 9,4%.

Este adevărat că, în 2012, ponderea cheltuielilor din buge­tul de stat pentru remunerarea muncii angajaţilor din sectorul public a cunoscut o uşoară creş­tere, de 0,3 la sută. Din păcate, această intervenţie minoră nu a putut compensa degradarea valorii reale a salariilor în Repu­blica Moldova, care s-a produs o dată cu afectarea ţării noastre de criza mondială. Or, pentru a le ridica la nivelul anului 2008, este nevoie ca cel puţin acestea să crească efectiv, în măsura în care a crescut produsul intern brut al ţării, adică cu 15 la sută. Acum trebuie să devină clar pen­tru oricine de ce sindicatele din Moldova insistă mereu pentru majorarea salariilor în ţară şi câtă vreme conducerea ţării nu va lua în seamă această revendi­care, nemulţumirea populaţiei în sondaje va creşte.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com