Salariat, accidentat grav la o întreprindere de construcţii

Foto: vocea.md

Un grav accident de muncă, soldat cu pierderea braţului drept de către un salariat, s-a produs recent la o întreprindere de materiale de construcţii din raionul Ocniţa. Reprezentanţii Inspectoratului Muncii al Sindicatelor au co­municat pentru „Vocea poporului” că rezultatele cercetărilor efectuate au arătat că responsabilitatea pentru această nenorocire o poartă atât anga­jatorul, cât și accidentatul. Totuşi, verdictul final, precum şi plăţile sociale pentru pierderea parţială de către accidentat a incapacităţii de muncă ur­mează a fi stabilite de instanţa de judecată.

Conform rezultatelor cer­cetării, salariatul implicat în acest accident era angajat ca şef de tură, responsabil de se­curitatea și sănătatea lucrăto­rilor care deserveau o linie teh­nologică de spălare a nisipului cu cuarţîn cadrul unei unităţi economice din satul Vălcineţ, raionul Ocniţa. În seara inci­dentului, acesta a fost anunţat de un operator că unul din­tre transportatoare a ieşit din funcţie, după ce a sărit lenta de evacuare a nisipului de pe tamburul de tensionare a ban­dei rulante.

Şeful de tură s-a dus la faţa locului şi i-a dat comandă ope­ratorului să oprească transpor­tatorul. Ulterior, el a urcat pe capotă, iar apoi pe cabina unui autocamion de marca ZIL-130, care staţiona alături de linia tehnologică, şi a curăţat cu un răzuitor de fabricaţie proprie partea de jos a tamburului transportatorului de nisip. În urma acestei proceduri, lenta a revenit la locul ei iniţial.

Nu a respectatregulile de securitate

În momentul respectiv, con­ducătorul lucrărilor i-a strigat operatorului să repornească maşinăria, fără a coborî de pe cabina autocamionului. După ce a fost repus în funcţiune transportatorul, salariatul şi-a dat seama că nu a retras răzu­itorul, care se afla între partea de jos a benzii rulante şi tam­bur. Fără a cere din nou opri­rea liniei, el a încercat să scoa­tă unealta cu mâna dreaptă, dar aceasta i-a fost prinsă cu tot cu răzuitor.

La strigătele accidentatului, operatorul a oprit transporta­torul şi a venit la locul întâm­plării pentru a vedea care este problema şi pentru a ajuta, împreună cu alţi colegi de ser­viciu, la învârtirea manuală a benzii rulante în partea opusă direcţiei de funcţionare. După ce i-a fost eliberată mâna, şeful de tură nu şi-a mai simţit bra­ţul accidentat, iar peste câteva minute şi-a pierdut cunoştin­ţa.

În consecinţă, medicii au fost nevoiţi să-i amputeze sala­riatului din umăr braţul drept.

Este necesar ca la întreprinderi să activeze comitete pentru securitate şi sănătate în muncă

Potrivit specialistului prin­cipal pe securitate şi sănătate în muncă al Federaţiei „Sindi­cons”, Tudor Rusu, prin efec­tuarea lucrărilor de curăţare a transportatorului, șeful de tură nu a respectat instrucţi­unile de securitate. Acestea interzic efectuarea lucrărilor de curățare sau reglare a uti­lajului în timpul funcționării. Vorba e că accidentatul nu avea pregătirea profesională necesară pentru executarea acestui tip de lucrări, care nici nu făceau parte din atribuţiile sale de serviciu.

Pe de altă parte, directorul întreprinderii respective nu s-a asigurat că şeful de tură nu avea atestare de gradul doi în domeniul securităţii şi sănătă­ţii în muncă, necesară pentru funcţia deţinută. Astfel, nu au fost respectate prevederile Re­gulamentului privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscu­rilor profesionale.

Tudor Rusu a precizat că ac­cidentatul a revenit de curând la serviciu şi urmează să-i fie acordat grad de invaliditate în legătură cu pierderea par­ţială a capacităţii de muncă. Totodată, angajatorul a decis ca acest salariat să exercite în continuare aceleaşi atribuţii de serviciu, cu instruirea adec­vată privind securitatea şi să­nătatea în muncă.

Atestarea locurilor de muncă

Conform informației parve­nite de la Inspectoratul Muncii al Sindicatelor, asemenea acci­dente cu urmări grave și chiar letale au loc frecvent. Pe par­cursul acestui an, colaboratorii inspectoratului au participat la cercetarea a circa 50 de acci­dente de muncă în care au fost implicați membri de sindicat. Opt dintre acestea s-au soldat cu decesul angajaților, iar 24 au fost clasificate ca accidente de muncă ce au avut urmări grave asupra salariaţilor. Aces­te tragedii s-au produs nu doar din cauza deficiențelor de in­struire în domenul securității și sănătății în muncă sau a imprudenței. Un motiv esenţi­al este şi acela că patronii nu efectuează evaluarea factorilor de risc profesional la locurile de muncă, care este o parte componentă a procesului de lucru şi contribuie la preveni­rea accidentelor de muncă şi a maladiilor profesionale.

La rândul lor, reprezentan­ţii Federaţiei „Sindicons” sunt de părere că, pentru elimina­rea sau atenuarea cauzelor accidentelor de muncă, este necesar ca la întreprinderi să activeze comitete pentru se­curitate şi sănătate în muncă. Rolul acestora este de a asi­gura conlucrarea dintre an­gajator şi lucrători în vederea iniţierii de măsuri orientate spre asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă. Comitete­le în cauză pot fi create atât la iniţiativa angajatorului, cât şi a salariaţilor şi fiecare dintre părţi trebuie să fie reprezenta­tă de un număr egal de mem­bri. În prezent, din cele 107 întreprinderi din industria de construcţii la care există orga­nizaţii sindicale afiliate „Sindi­cons” activează 25 de comitete pentru securitate şi sănătate în muncă, iar alte 28 sunt în proces de constituire. Datele de care dispune federaţia arată că la unităţile economice unde activează asemenea comitete se înregistrează cel mai redus număr de accidente de muncă.

Federaţia „Sindicons” a pro­pus partenerilor de dialog so­cial ca pe lângă Comisia pentru consultări şi negocieri colecti­ve de nivel ramural să fie cre­at un consiliu de specialitate privind securitatea şi sănăta­tea în muncă. Funcţia acestei structuri va fi de a coordona activitatea comitetelor respec­tive din cadrul întreprinderilor şi de a le acorda sprijin în re­alizarea planurilor de măsuri pentru protecţia muncii.

Potrivit datelor Inspectora­tului de Stat al Muncii, în ţara noastră se produc anual peste 500 de accidente de muncă, iar aproximativ zece la sută dintre acestea se soldează cu decesul salariaţilor accidentaţi. O tre­ime din numărul accidentelor de muncă au loc în industria prelucrătoare, în special, în domeniul producerii băuturi­lor şi al panificaţiei.