27 ianuarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Revendicările sindicatelor din structurile de drept

Loading
Fără categorie Revendicările sindicatelor din structurile de drept
Revendicările sindicatelor din structurile de drept

lascu

 

Recent, preşedinţii organizaţiilor sindicale din cadrul Federaţi­ei Sindicatelor din Moldova „Sindlex”, „Demnitate”, „Frontiera”, „Sal­vatorul” s-au  adunat la o întrevedere cu ministrul Afacerilor Interne, Oleg Balan. Însă, din cauza şedinţei de urgenţă a guvernului, şeful MAI nu a pu­tut veni şi l-a delegat pe adjunctul său, Oleg Babin.

 

Sindicaliştii i-au prezentat viceministru­lui revendicările lor în mai multe domenii. Oleg Babin nu a respins nici una din ele, astfel recunoscând corectitudinea înaintării acestora. Şi a promis să le aducă la cunoştin­ţa conducerii ministerului pe care-l reprezin­tă, pentru ca ulterior, în cadrul unor discuţii interministeriale, să fie găsită calea de depă­şire a situaţiei în care s-a ajuns.

Convenţia colectivă a fost semnată în 2010, însă pe parcurs ea a fost completată cu o serie de amendamente şi modificări bene­fice lucrătorilor. Ultimele au apărut în iunie 2015. Totodată, unele prevederi ale Conven­ţiei, dar şi ale Contractului colectiv de mun­că, în mai multe organizaţii şi instituţii nu sunt respectate în măsura necesară.

 

g_cnsm

S-au acumulat mai multe probleme ce ţin de nerespectarea unor norme ale Convenţiei colective

 

„De exemplu, nu peste tot este remunera­tă munca suplimentară, în timp de noapte, în zilele de odihnă, în zilele de sărbătoare, cumulurile pentru cei care lipsesc temporar, nu se oferă posibilitatea de odihnă nici în zi­lele de week-end”, spune preşedintele Fede­raţiei Sindicatelor din Moldova „SINDLEX „ Mihail Laşcu. Nu sunt respectate termenele de corespondenţă cu sindicatele. Dacă sindi­catele fac demersuri la minister, atunci la ele ar trebui să se reacţioneze în timp de cinci-şapte zile, în realitate, însă, acest lucru du­rează circa 30 de zile”.

La întrevedere au mai fost abordate pro­blemele ce ţin de restanţele la capitolul achitării pentru deplasările de serviciu, de investigaţiile de serviciu, care uneori se fac cu încălcarea legislaţiei şi a statutului disci­plinar, de faptul că de multe ori nu sunt luate în consideraţie revendicările sindicatelor, de ameliorarea drepturilor profesionale ale co­laboratorilor şi a condiţiilor lor de muncă.

Liderii sindicali s-au referit și la faptul că mai mulți polițiști sunt stabiliți cu traiul în localitățile care se află la o distanță mare de inspectoratele de poliție în cadrul cărora acti­vează. Mulți polițiști conduc și automobilele de serviciu, astfel încât sindicatele solicită ca acestor colaboratori (care sunt și persoane ce poartă răspundere materială) să li se permită să parcheze mijloacele de transport aproape de casă, lângă postul de poliție, primărie, sau lângă alt obiectiv din subordinea MAI.

 

Uniforma, un risc pentru sănătate

 

În cadrul reuniunii a fost abordată și pro­blema ce ține de asigurarea cu cele necesare pentru activitate, de repartizare a uniforme­lor, dar și de nerambursare a cheltuielilor în cazurile când polițiștii sunt nevoiți să se asi­gure cu uniforme pe banii lor. Însă cele mai multe obiecții au răsunat vizavi de calitatea uniformelor.

„Potrivit standardelor internaționale, hainele care sunt purtate mai mult de 8 ore pe zi trebuie să conțină 50 la sută bum­bac și 50 la sută alte componente naturale, menționează Gheorghe Petic, președintele organizației sindicale a Colegiului Național al Poliției de Frontieră. Pe când la noi uni­formele sunt confecționate practic numai din fibre de sticlă, fiind potrivită pentru cei care muncesc în domeniul construcțiilor, dar nu și pentru cei care mențin ordinea la frontieră și pe teritoriul țării”.

Precum susține Gheorghe Petic, el a în­cercat să afle neoficial de la experți care este impactul uniformei din fibra de sticlă asupra sănătății și a aflat un lucru uimitor: „impac­tul este unul extrem de negativ, poate gene­ra unele boli de piele, inclusiv cancer”.

„Acest lucru mă îngrigorează, ne măr-turisește Gheorghe Petic. Vara aceasta a fost toridă, mulți dintre colegii mei se plângeau că se simțeau ca la baia rusească cu abu­ri sau ca în scafandrul de astronaut atunci când purtau uniforma. Nu mai zic de cole­gele mele, or doamnele sunt și mai sensibi­le. În acest context, mi-aș dori să văd actele în care sunt descriși parametrii de calitate pentru uniformele noastre, adică cea de zi cu zi și cea de paradă, și unde ar fi indicat conținutul de materiale naturale și arti-ficiale”.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com