20 septembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Republica Moldova, un paradis al corupţiei

Loading
Fără categorie Republica Moldova, un paradis al corupţiei
Republica Moldova, un paradis al corupţiei
coruptie

Foto: atitudini.wordpress.com

 

Clasamentul privind indicele percepţiei corupţiei pentru anul tre­cut al Transparency International, organizaţie care se ocupă de mo­nitorizarea, profilaxia şi combaterea corupţiei la nivel mondial, do­vedeşte o dată în plus tot ce vedem şi simţim noi în fiecare zi: ţara noastră rămâne a fi una dintre cele mai corupte din lume.

 

Moldova, printre statele în care înfloreşte corupţia

 

Mai grav, în timp ce numărul țărilor în care corupţia bate în retragere se află în creştere, Republica Moldova se regăseşte printre puţinele state care este devorat de acest flagel. Astfel, potrivit datelor Trans­parency International, anul trecut, scorul privind indicele percepţiei corupţiei înre­gistrat de către Republica Moldova a fost de 33 puncte, cu două puncte mai puţin faţă de 2014. În aceste condiţii, ţara noas­tră a rămas pe locul 103 într-un clasament global al corupţiei, alcătuit din 168 de ţări ale lumii. Este adevărat că în 2014 aceas­tă listă a fost mai lungă, fiind alcătuită din 175 de state.

Ca să fie mai clar, voi lămuri că indicele percepţiei corupţiei este calculat la o scară de la 0, ce semnifică corupţie totală, până la 100, ce înseamnă lipsa cu desăvârşire a corupţiei, în baza mai multor studii realiza­te de către organizaţii internaţionale notorii în acest domeniu. Ar mai fi de spus în acest context că cea mai „curată” ţară din lume este Danemarca, cu 91 de puncte, iar la po­lul opus se află Coreea de Nord şi Somalia, cu câte opt puncte fiecare. La scara Uniunii Europene, nivelul mediu al corupţiei se mă­soară cu 65,5 puncte. Adică amploarea co­rupţiei în ţara noastră este de aproape două ori mai mare decât în ţările din comunitatea europeană.

 

Organizaţiile internaţionale despre cauzele extinderii flagelului

 

Transparency International Moldova explică extinderea fenomenului corupţiei în Republica Moldova prin căderea a trei guverne într-un singur an, prin ratările în ceea ce priveşte realizarea Strategiei Naţio­nale Anticorupţie, a Strategiei de reformare a sectorului justiţiei şi a Acordului de Aso­ciere Republica Moldova – Uniunea Euro­peană, care au zdruncinat încrederea popu­laţiei ţării în ceea ce priveşte capacitatea şi voinţa guvernanţilor de a preveni şi comba­te corupţia. Mai mult ca atât, Transparency International este de părere că 

prăbuşirea Republicii Moldova în clasamentul mondial al indicelui de percepţie a corupţiei este, de fapt, una mai prăpăstioasă, dezastruoasă, întrucât studiile efectuate de către organi­zaţiile internaţionale nu reflectă starea de lucruri din ultimele luni ale anului trecut, când a devenit mai vizibilă legătura dintre fenomenele corupţiei şi capturarea institu­ţiilor centrale ale statului de către structuri oligarhice, mafiote.

De asemenea, percepţia negativă sporită faţă de corupţie, conform aceleiaşi surse, a fost alimentată de către tergiversarea adop­tării pachetului de legi privind sistemul de integritate, de lipsa unor măsuri imediate în raport cu persoanele responsabile de monitorizarea securităţii sectorului bancar care au admis furtul unui miliard de dolari americani, de corupţia politică manifestată prin înaintarea pe căi obscure a unor depu­taţi în Parlamentul ţării, promovarea dubi­oasă a unor judecători şi justiţia selectivă aplicată faţă de oponenţii politici.

 

Statistica internă confirmă dezmăţul

 

Cu regret, nu doar clasamentele globale sau studiile unor organizaţii internaţionale arată că Republică Moldova este un locşor de rai pentru corupţi, ci şi statisticile rea­lizate de către structurile statului nostru, care sunt obligate să prevină şi să combată acest rău. Urmare a solicitării mele, servi­ciul de presă al Procuraturii Generale a Re­publicii Moldova m-a informat că, anul tre­cut, subdiviziunile procuraturii din ţară, în colaborare cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne şi ai Centrului Naţional Anticorupţie au pornit 871 de cauze penale privind infracţiuni de corupţie, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi abuz în serviciu, cu aproape opt procente mai mult faţă de anul anterior, când s-au înregistrat 808 dosare deschise pe aceste motive. Cele mai multe dosare, 32 la sută, au fost pornite pe cazurile de abuz de putere sau în serviciu, pentru comiterea excesului de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu – 30,5 procente. Mai bine de 17 la sută vizează ca­uzele penale privind coruperea pasivă, pes­te 13 procente se referă la trafic de influen­ţă şi aproape șapte la sută ţin de corupere activă, luare şi dare de mită.

Dar câte din aceste 871 de dosare au ajuns în instanţele de judecată, pentru a fi trase la răspundere persoanele implicate în săvârşirea acestor infracțiuni? Procuratura Generală ne informează că doar 271 de ca­uze penale, ce vizează 338 de persoane im­plicate în infracţiunile de corupţie, de de­păşire a atribuţiilor de serviciu şi a abuzului în serviciu, au fost expediate judecătorilor pentru a pronunţa verdictele ce se impun. De unde ar rezulta că doar o treime dintre vinovaţii de comiterea acestor crime grave din ţara noastră ajung pe banca acuzaţilor. Nu reprezintă oare acest indice o dovadă a faptului cât de mic este riscul în Republica Moldova de a fi pedepsit pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie?

Dar şi aşa, nu toate dosarele ajunse în birourile judecătorilor sunt finalizate prin pronunţarea unor sentinţe. De exemplu, din cele 271 de cauze penale expediate de către procurori, anul trecut, doar în cazul a 194 sau 71,5% s-au pronunțat verdicte prin condamnarea a 236 de persoane dintre cele 338 acuzate de săvârşirea infracţiunilor. Mai rău este că nici aceste 194 de cauze pe­nale nu s-au finalizat prin adoptarea unor sentinţe de condamnare. Doar 167 dintre acestea sau 86 la sută au avut drept efect pedepsirea persoanelor acuzate de comite­rea infracţiunilor. În cazul a 26 de dosare penale fie s-au pronunţat decizii de înce­tare a urmăririi penale (10 cazuri), fie s-a decis achitarea celor acuzaţi (16 cazuri). De unde rezultă că în ţara noastră şansa de a scăpa de răspundere în faţa legii pentru co­rupţie este destul de înaltă. Astfel, din cele 236 de persoane care au fost acuzate, 25 au fost achitate, iar 13 au scăpat basma curată pe motiv că dosarele au fost clasate.

Desigur, Procuratura Generală caută să ne liniştească, chipurile, anul trecut, nu­mărul persoanelor condamnate a crescut, în timp ce cifra celor achitate sau care au fost eliberate ca urmare a încetării procese­lor penale, a scăzut. Însă, oricum, ponde­rea celor care reuşesc să scape de asprimea legii şi continuă să comită infracţiuni de corupţie rămâne a fi destul de mare.

 

Mai puţin de 10 procente dintre bănuiți nimeresc la puşcărie

 

Chiar dacă persoanele vinovate de săvâr­şirea infracțiunilor de corupţie ajung să fie condamnate, acestea se aleg în majoritatea cazurilor cu pedepse minore, practic. Puţi­ne dintre acestea sunt pedepsite cu puşcă­ria. Astfel, din informaţia Procuraturii Ge­nerale, rezultă că din cele 197 de persoane condamnate, anul trecut, doar 15 inculpaţi sau 7,6 la sută s-au pomenit după gratii. Dimpotrivă, aproape jumătate, mai precis, 48 de procente dintre cei condamnaţi, au fost pedepsiţi pentru corupţie în mod sim­bolic: cu o pedeapsă complementară sau cu o amendă penală. Desigur, cu o asemenea indulgenţă a instanţelor de judecată, nu­mărul oamenilor corupţi în țara noastră nu că nu va scădea, ci, în mod firesc, va creşte necontenit.

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com