29 ianuarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Reprezentativitatea şi legitimitatea, premise imperioase ale dialogului social

Loading
Fără categorie Reprezentativitatea şi legitimitatea, premise imperioase ale dialogului social
Reprezentativitatea şi legitimitatea, premise imperioase ale dialogului social

masa-rotunda

 

Preşedinţi ai centrelor sindicale naţional–ramurale, responsabili de domeniul organizare, au par­ticipat recent, la o masă rotundă, în cadrul căreia s-au derulat discuţii pe marginea studiului „Provocări ce însoţesc racordarea sindicatelor din Mol­dova la rigorile Uniunii Europe­ne: reprezentativitatea şi legiti­mitatea organizaţiilor sindicale”. Acest document a fost realizat de către Institutul Muncii în cadrul Proiectului „Consolidarea organi­zaţională a sindicatelor”, imple­mentat de Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova cu su­portul organizației sindicale olan­deze CNV Internationaal.

 

Din start, autorul studiului, Liliana Pos­ţan, vicedirector al Institutului Muncii, doctor în pedagogie, a stăruit să le explice participanţilor la masa rotundă că eficienţa dialogului social depinde de existenţa unor reguli transparente şi comprehensive, ce vi­zează condiţiile de reprezentativitate. Dum­neaei a relevat că respectiva lucrare serveşte drept „ materie pentru reflecţie” în vederea sensibilizării sindicatelor din Moldova pri­vind lacunele şi lipsa de practici parteneri­ale în domeniul dialogului social. Or, expe­rienţa europeană ce ţine de dialogul social, precum şi prevederile Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europea­nă, denotă necesitatea stabilirii unor reguli transparente şi clare privind premisele re­prezentativităţii, ale legitimităţii parteneri­lor sociali.

 

Principalele provocări din domeniu

 

Din păcate, a constatat Liliana Posţan, legislaţia ţării noastre cu privire la dialogul social nu conţine nici un criteriu care ar pu­tea fi aplicat la nivelul organizaţiilor sindi­cale. Aceasta reprezintă o lacună legislativă, consideră dumneaei, îndeosebi în contextul în care reprezentativitatea constituie un atri­but important al organizaţiilor sindicale şi patronale, care conferă statutul de partener social împuternicit să reprezinte drepturi­le şi interesele membrilor acestora la scara parteneriatului social instituţionalizat. Unde mai pui că şi Organizaţia Internaţională a Muncii afirmă că aplicarea slabă a negocie­rilor colective în sectorul privat, lipsa criteri­ilor de reprezentativitate a partenerilor soci­ali, conţinutul sărac al acordurilor colective şi perceperea limitată a rolului guvernului în negocierile colective au fost raportate acum câţiva ani drept principalele provocări în do­meniul dat.

 

g_cnsm

Eficienţa dialogului social depinde de existenţa unor reguli transparente şi comprehensive

 

De aceea, în viziunea Lilianei Posţan, pen­tru a nu admite reculul dialogului social, mai cu seamă din perspectiva eventualelor modi­ficări ale legislaţiei, este nevoie de studii şi poziţii argumentate şi consensuale ale par­tenerilor sociali în ceea ce priveşte criteriile calitative şi cantitative de reprezentativitate a partenerilor de dialog social.

Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confede­raţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a remarcat că studiul este deosebit de util mai cu seama din perspectiva mişcării sin­dicale din Republica Moldova. Întrucât re­prezentativitatea şi legitimitatea reprezintă nişte provocări în contextul rigorilor legisla­ţiei Uniunii Europene, ce derivă din Acordul de asociere RM-UE. Dumnealui a specificat că, de fapt, aceste două principii sunt actua­le pentru mişcarea sindicală la momentul de faţă, în virtutea faptului că organizaţiile sin­dicale, la nivel naţional, ramural şi teritorial, sunt implicate în mod plenar în procesul de consultări şi negocieri colective.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com