13 noiembrie 2018
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Reducerea programului de muncă în ajunul sărbătorilor. Întrunirile şi alte forme de apărare a drepturilor de muncă

Loading
Cetăţeanul şi legea Reducerea programului de muncă în ajunul sărbătorilor. Întrunirile şi alte forme de apărare a drepturilor de muncă
Reducerea programului de muncă în ajunul sărbătorilor. Întrunirile şi alte forme de apărare a drepturilor de muncă
capitalesalute.it

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

Reducerea programului de muncă în ajunul sărbătorilor

 

Activez la o unitate câte opt ore zilnic și în alta câte patru ore zilnic prin cumul, adică 0,5 norme din unitatea de funcție. Am dreptul, în ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare, la reducerea duratei zilei de muncă cu o oră în ambele cazuri?

Valentin Șoimu, Chișinău

 

Durata zilei de muncă (a schimbului) din ajunul zilei de sărbătoa­re nelucrătoare, potrivit art.102, alin. (1) din Codul muncii, se reduce cu cel puțin o oră pentru toți salariații, cu excepția celor cărora li s-a stabilit, conform art. 96, durata redusă a timpului de muncă sau, conform art. 97, ziua de muncă parțială.

Regimul de muncă  cu durata de opt ore, conform art. 100 din Codul muncii, constituie durata zilnică normală a timpului de mun­că. Art. 96 și art. 98 din Codul muncii stabilește cazurile și condițiile duratei reduse a timpului de muncă și, respectiv, a timpului de mun­că parțial sau a muncii pe fracțiune de normă.

Munca prin cumul, potrivit art. 267 din Codul muncii, reprezintă îndeplinirea de către salariat, pe lângă munca de bază, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, în temeiul unui contract individual de muncă distinct.

Din conținutul întrebării adresate rezultă că durata de patru ore a zilei de muncă prin cumul, ceea ce constituie 0,5 din unitatea de funcție, se raportează la timpul de muncă parțial (art. 97 din Codul muncii).

Prin urmare, durata zilei de muncă în ajunul zilelor de sărbătoa­re nelucrătoare se va reduce, cu cel puțin o oră, numai la locul de muncă de bază.

În același timp, art.102, alin. (3) din Codul muncii dispune că du­rata concretă redusă a zilei de muncă din ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare se stabilește în contractul colectiv de muncă, în regu­lamentul intern al unității.

 

Întrunirile şi alte forme de apărare a drepturilor de muncă

 

Care sunt drepturile sindicatelor referitoare la organizarea și desfășurarea întrunirilor?

Vladimir Cuznețov, Bălți

 

Drepturile sindicatelor, inclusiv la organizarea și desfășurarea în­trunirilor, sunt determinate de menirea și scopul acestora. Art. 42 din Constituție dispune că sindicatele contribuie la apărarea intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților. Această menire constituțională de apărare a drepturilor și intereselor membrelor de sindicat se realizează prin diferite forme și metode, inclusiv prin organizarea și desfășurarea de întruniri in condițiile legii. Drepturile sindicatelor la organizarea și desfășurarea întrunirilor sunt determi­nate de scopul acestor acțiuni.

În această ordine de idei, art. 22 din Legea sindicatelor dispune că, în scopul apărării drepturilor membrilor de sindicat și a dreptu­rilor sindicatelor, protejării de samavolnicia patronilor, influențării asupra autorităților publice în vederea promovării unei politici soci­al-economice ce ar corespunde intereselor lucrătorilor, organul sin­dical, de sine stătător sau la decizia membrilor sindicatului respectiv, organizează și desfășoară, în modul stabilit de lege, întruniri: mitin­guri, demonstrații, manifestații, procesiuni, marșuri, pichetări, greve și alte acțiuni, folosindu-le drept formă de luptă pentru ameliorarea condițiilor de muncă, majorarea salariului, reducerea șomajului, în­tărirea solidarității lucrătorilor în lupta pentru drepturile și interese­le lor profesionale, economice, de muncă și sociale.

În scopul apărării drepturilor și a intereselor profesionale, econo­mice, de muncă şi sociale ale membrilor lor, sindicatele folosesc și alte forme de acțiuni care nu contravin legislației.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și