1 noiembrie 2020
Chisinau
Fără categorie

Reacţia Guvernului, catalogată de sindicalişti drept întârziată

Loading
Fără categorie Reacţia Guvernului, catalogată de sindicalişti drept întârziată
Reacţia Guvernului, catalogată de sindicalişti drept întârziată

conderinta-ses

 

În timp ce Guvernul încearcă să găsească banii nece­sari pentru majorarea salariului minim din sectorul bugetar pe seama unor optimizări de cadre şi de chel­tuieli, reprezentanţii sindicatelor atrag atenţia asu­pra ponderii excesive a economiei informale.

 

În ţara noastră sunt banii ne­cesari pentru majorarea salarii­lor şi a pensiilor, a afirmat Oleg Budza, preşedintele CNSM, la conferinţa de presă organizată, zilele trecute, cu ocazia declanşă­rii protestelor sindicale.

„Vorbim ani la rând că 50 la sută din economie activează în sectorul informal. O parte trăieş­te bine şi nu achită impozite, iar cum trăiesc profesorii, invalizii, medicii sau oamenii de cultură nu o deranjează. Unele date de ultimă oră arată că economia in­formală reprezintă 82 la sută. Şi atunci de unde să iei bani pentru salarii sau pensii?”, se întreabă retoric Oleg Budza.

În opinia sa, cei care lucrează pentru salarii sub nivelul necesi­tăţilor duc o povară grea şi sunt înjosiţi. Astfel, este un act de ero­ism din partea celor aproximativ 50 la sută de profesori pensionari care mai continuă să muncească. Or, tinerii nu se angajează în sis­temul de învăţământ şi pleacă peste hotare.

Pentru sindicate e important să fie salarii decente, locuri de muncă şi alte garanţii pentru ca oamenii, inclusiv cei tineri, să ră­mână în ţară. Dacă Guvernul ar fi creat cu jumătate de an în urmă o comisie de negocieri, solicitările sindicaliştilor ar fi fost deja exa­minate şi nu s-ar fi ajuns la pro­teste, a concluzionat Oleg Budza.

„Oamenii legii nu prea au pof­tă să vorbească, dar noi le-am dat de înţeles că 

trebuie să respecte decizia celor care au hotărât să-şi apere drepturile şi interesele”, a declarat Dumitru Ivanov, pre­şedintele Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei.

 

Îşi apără drepturile

 

Multiplele adresări către con­ducerea ţării de a se găsi soluţii pentru majorarea salariilor din învăţământ au fost neglijate, în timp ce răspunsurile date de unele ministere au fost formale. Astfel, atitudinea indiferentă a conducerii  ţării faţă de cerinţele angajaţilor din educaţie a stârnit nemulţumiri şi tensiuni în rân­dul acestora, a remarcat Dumitru Ivanov.

În acest an de învăţământ, în sistemul educaţiei s-au menţinut 284 de cadre didactice tinere din cele 654 care au primit reparti­zare, a specificat Nadejda Lavric, vicepreşedintă FSEŞ. Salariile, care nu le acoperă nevoile, îi spe­rie pe tineri şi, de aceea, una din­tre revendicări se referă în mod expres la aceste cadre.

Cea mai dificilă este revendi­carea legată de salariul minim din sistemul bugetar, iar celelalte par a fi realizabile, într-o anumi­tă măsură, a apreciat Ion Bulat, prim-vicepreşedintele FSEŞ. Re­prezentanţii Guvernului afirmă că cei remuneraţi pe baza sala­riului minim, în valoare de 1000 de lei, mai au şi unele sporuri şi că aproape ar ajunge la minimul de existenţă, deşi aceste venituri rămân a fi derizorii. Ion Bulat şi-a exprimat speranţa că salariul minim va fi totuşi majorat, chiar dacă nu va creşte până la mini­mul de existenţă.

 

Condamnaţi fără vină

 

Felul în care sunt salarizaţi le permite pedagogilor să facă faţă cu greu cerinţelor înaintate din partea societăţii şi a Minis­terului Educaţiei, a afirmat An­ton Dorofeev, profesor de liceu. An de an, cadrelor didactice li se cere să urmeze diferite stagii de perfecţionare şi să achite din buzunarele proprii costurile de participare, la fel ca şi în cazul lecţiilor publice.

La rândul său, Sergiu Cataran­ciuc, angajat în sistemul univer­sitar, a catalogat drept o ruşine şi chiar o crimă faţă de cetăţeni faptul că unii lucrători sunt plă­tiţi cu salarii mai mici decât mi­nimul de existenţă. Atunci când statul generează locuri de muncă şi angajează persoane la un sa­lariu sub nivelul de subzisten­ţă înseamnă că aceşti oameni sunt condamnaţi la o viață umi­litoare.

Şi Vadim Druţă, cercetător ştiinţific, a adăugat că salariza­rea precară, în special, a tine­rilor, generează un exod masiv din acest sistem. Astfel, în pre­zent, există o gaură enormă între cercetătorii ştiinţifici cu vârsta înaintată şi specialiştii tineri cu vârsta cuprinsă între 35 şi 50 de ani.

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com