16 septembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Propuneri privind diminuarea inegalităţilor salariale de gen

Loading
Fără categorie Propuneri privind diminuarea inegalităţilor salariale de gen
Propuneri privind diminuarea inegalităţilor salariale de gen
salariu

Foto: vocea.md

 

Experţii moldoveni şi-au propus să elaboreze mecanisme care ar per­mite să fie calculate cu o mai mare precizie, dar şi echilibrate inegali­tăţile salariale dintre femei şi băr­baţi. Un studiu recent a arătat că în ţara noastră salariile bărbaţilor sunt cu peste 12 la sută mai mari decât ale femeilor, iar pensiile – cu aproximativ 17 la sută.   

 

O rundă de şedinţe în problema inegali­tăţilor salariale de gen a fost iniţiată, de cu­rând, sub auspiciile reprezentanţilor Minis­terului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Scopul acestor dezbateri este efectuarea unei analize în profunzime a factorilor ce gene­rează diferenţele în cauză şi elaborarea unor măsuri care ar schimba situaţia, a precizat Lilia Pascal, şefa Direcţiei politici de asigu­rare a egalităţii între femei şi bărbaţi din ca­drul ministerului sus-menţionat.

Acest exerciţiu este necesar în contextul în care, în acest an, în ţara noastră urmează a fi adoptată o nouă strategie şi un program naţional în domeniul asigurării egalităţii de gen. O întrebare frecventă din cadrul con­sultărilor publice pe marginea acestor docu­mente a vizat discrepanţa salarială, dar şi de pensii dintre femei şi bărbaţi.

În consecinţă, aceste aspecte ar putea fi incluse într-un obiectiv aparte al noii stra­tegii în domeniul asigurării egalităţii de gen. Totodată, runda de şedinţe anunţată ar urma să fie finalizată cu înaintarea unor soluţii concrete pentru această problemă, a adăugat Lilia Pascal.

La rândul său, Andrei Adam, şeful Direc­ţiei politici salariale a aceluiaşi minister, a remarcat că problema ce ţine de achitarea unor plăţi egale pentru aceleaşi munci înde­plinite de femei şi bărbaţi este una din preo­cupările principale ale structurii respective. Legislaţia naţională nu admite şi chiar pe­depseşte discriminarea pe criterii de gen.

O serie de prevederi în această privinţă se conţin în Legea salarizării, Legea cu privire la asigurarea egalităţii şi în Codul muncii. În mod corespunzător, în cazul sesizării unor probleme de acest gen, factorii guverna­mentali sunt gata să ia măsuri pentru a nu fi admise astfel de discrepanţe, a subliniat Andrei Adam.

 

Set de măsuri

 

Aşteptările sectorului neguvernamental sunt ca în urma acestor discuţii să fie elabo­rat un set de măsuri care să ducă la atenu­area discrepanţelor respective, a menţionat Alexei Buzu, directorul executiv al Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”.

În prezent, dezagregarea amănunţită a datelor privind 

salariile femeilor şi ale băr­baţilor în funcţie de vârstă, experienţă, po­ziţie nu este posibilă, pe motiv că nu există statistici care ar permite acest lucru. Totuşi, în urma unei analize, reprezentanţii Centru­lui „Parteneriat pentru Dezvoltare” au ajuns la concluzia că inegalităţi salariale de gen există şi sub aceste aspecte.

„Bănuiala mea este că acolo unde salariile bărbaţilor sunt mai mici decât ale femeilor, sunt domeniile cu un nivel de informalita­te mai mare şi în care, probabil, o parte din salariu nu este declarat”, a afirmat Alexei Buzu.

Analizele efectuate pe domenii denotă că variaţiile respective pot fi şi mai mari. De exemplu, în sectorul financiar, disparitatea este de 30 la sută, iar în cel al tehnologiilor informaţionale – de 37 la sută.

 

Nivelul de instruire

 

În medie, femeile din ţara noastră dispun de un nivel de instruire şi pregătire profesio­nală mai înalt decât bărbaţii. Acest factor ar trebui să avantajeze diminuarea inegalităţii salariale de gen.

Cert este faptul că, la începutul activită­ţii profesionale, diferenţa dintre salariile pe care le primesc femeile şi bărbaţii este mai mică. Odată cu înaintarea în vârstă, această discrepanţă se află însă în creştere.

Cauza ţine şi de faptul că femeile îşi asu­mă rolul de îngrijire a copiilor, a apreciat Alexei Buzu. Astfel, ele se retrag pentru anu­mite perioade de timp din viaţa profesională şi aceasta afectează mărimea salariului pe care îl primesc ulterior, comparativ cu băr­baţii.

Analizele efectuate au arătat că, aco­lo unde mamele au posibilitatea să-şi lase copiii la creşe, diferenţa salarială este mai mică. În acelaşi timp, cu cât durează mai mult concediul de îngrijire a copilului, cu atât această discrepanţă este mai mare.

 

Indicatori europeni

 

În prezent, în ţara noastră, aproximativ 11 la sută dintre copii pot fi înscrişi în grupele de creşă, ceea ce este sub media din Uniunea Europeană, a specificat Alexei Buzu. Cu toa­te acestea, durata concediului de îngrijire a copilului, prevăzută de legislaţia naţională, este mai mare decât în ţările din spaţiul co­munitar. Nu exisă însă date care ar arăta în ce măsură este utilizat acest concediu la mo­dul practic. Directorul executiv al Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare” a constatat că, în comparaţie cu inegalităţile salariale de gen din ţările europene, datele oficiale din ţara noastră arată mai bine.

Totuşi, pentru a se cunoaşte cu o mai mare precizie dacă pentru aceleaşi munci îndeplinite de femei şi bărbaţi se achită plăţi egale şi a fi eliminată discriminarea, este necesar să fie modificat modul în care sunt colectate datele statistice despre salarii.

 

Negocierea salariului

 

Problemele de acest gen au apărut odată cu liberalizarea sistemului de salarizare în sectorul real al economiei, a apreciat Ana Moldovanu, şefa Departamentului protecţie social-economică din cadrul Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

În condiţiile actuale, statul reglementea­ză doar garanţiile minime în domeniul sa­larizării, iar în rest, se lasă teren pentru ne­gocieri între lucrători şi angajator. Cu toate acestea, unii dintre tinerii care merg la în­treprinderi să se angajeze nici nu ştiu că pot să negocieze condiţiile de remunerare.

În acelaşi timp, atunci când vin la între­prindere, bărbaţii anunţă de regulă din start cu ce salariu minim ar fi de acord să mun­cească şi, în acest fel, îşi evaluează costul forţei de muncă. Pe de altă parte, tinerele şi femeile în general acceptă de multe ori ceea ce li se propune, iar datele statistice confir­mă acest lucru prin faptul că nivelul şoma­jului în rândul femeilor este mai mic, a mai menţionat Ana Moldovanu.

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com