Prevederile reformei de pensionare care vor dezamăgi populația

 

Pe 1 ianuarie anul curent, a intrat în vigoare Legea nr. 290 cu privire la sistemul public de pensii, care a suferit mai multe modificări. Deşi res­ponsabilii din domeniu dau asigurări că scopul noii legi este de a asigura un sistem de pensii echitabil şi sustenabil care să garanteze un trai decent tuturor beneficiarilor de pensii, cei din urmă se declară nemulţumiţi.

 

Nu sunt în total de acord cu noile modi­ficări nici sindicatele, care nu o dată au tras semnale de alarmă şi au lansat cu propu­nerile de rigoare, menite să elimine preve­derile care vin în contradictoriu cu alte legi şi sunt discriminatorii, în unele cazuri.

Scrisori cu astfel de argumente au fost expediate pe adresa mai multor instituţii ale statului, responsabile de acest seg­ment.

 

Stabilirea dreptului la pensie anticipată

 

Încă până la elaborarea proiectului de lege, sindicatele au propus stabilirea drep­tului la pensie anticipată, în condiții egale pentru ambele sexe, adică la realizarea sta­giului de cotizare prevăzut la art.42, alin. (1) și cu doi-cinci ani înainte de atingerea vârstei standard de pensionare, prevăzute la art. 41, alin. (1). Însă propunerea sin­dicatelor a fost luată în considerare doar parțial.

Stabilind o normă egală pentru obținerea dreptului la pensia anticipată pentru limită de vârstă cu cel mult trei ani înaintea îm­plinirii vârstei standard de pensionare, de 63 de ani pentru bărbați și femei, s-a creat un fapt de discriminare a femeilor față de bărbați.

„Prevederile acestui articol sunt dis­criminatorii pentru femei față de bărbați și vin în contradicție cu prevederile art. 47 din Constituția Republicii Moldova, precum și cu articolele 4-6 din Legea cu privire la asigurarea egalității nr.121 din 25.05.2012. Astfel, norma legală respecti­vă va fi aplicată pentru bărbați, acordând dreptul la pensionarea anticipată la vâr­sta de 60 de ani, începând cu 01.01.2017, având stagiul de cotizare realizat de 33 de ani, iar de la 01.07.2017 având stagiul de cotizare realizat de 33 de ani și șase luni, pe când femeile vor beneficia de acest drept numai începând cu anul 2022, când vor împlini vârsta de 60 de ani și vor avea stagiul de cotizare realizat de 33 de ani”, menţionează Mihail Hîncu, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

Astfel, în scopul asigurării echității so­ciale și eliminării discriminării, sindicatele au propus ca pensia anticipată să fie 

sta­bilită cu trei ani înainte de atingerea vâr­stei standard de pensionare, prevăzută la art.41, alin. (1).

 

Stabilirea dreptului

la recalcularea pensiei

pentru pensionarii

care continuă activitatea

în câmpul muncii

 

De asemenea, CNSM a propus Guver­nului Republicii Moldova ca pentru be­neficiarii de pensii de asigurări sociale de stat, peste 156,2 de mii de persoane din numărul total, care, potrivit situației din 1 noiembrie 2016, continuau activitatea în câmpul muncii, după ce și-au stabilit pensia pentru limită de vârstă, achitând contribuții de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat, să fie  stabilit prin lege dreptul la recalcularea anuală a pensiilor pentru limită de vârstă.

Și această propunere a sindicatelor, de asemenea, a fost acceptată parțial, iar drept rezultat, normele stabilite în lege sunt contradictorii și discriminatorii față de pensionarii care continuă să activeze  în câmpul muncii.

CNSM este de părere că aplicarea aces­tei norme privind stabilirea dreptului de recalculare a pensiilor pentru persoanele care își vor exercita dreptul la pensie pen­tru limită de vârstă, începând cu 1 ianu­arie 2017, și vor continua să activeze, va funcționa  numai începând cu 01.04.2019, deoarece în acest caz urmează să fie luată în considerare și condiția că pensia calcu­lată conform formulelor din anexe ale Le­gii 290 din 16.12.2016 este mai mare decât pensia aflată în plată.

,,Având în vedere faptul că aplicarea noilor formule intră în vigoare începând cu 01.04.2017, persoanele care vor opta pentru stabilirea pensiei în perioada dintre 01.01.2017 și 01.04.2017 vor fi discrimina­te față de persoanele care vor beneficia de dreptul la pensie începând cu 01.04.2017. Mai mult decât atât, cele 156,2 mii de per­soane, care la momentul întrării în vigoare a Legii nr. 290/2016 beneficiau de pensii și activau în câmpul muncii, achitând pe parcursul anilor contribuții de asigurări so­ciale, vor fi discriminate față de noii pensi­onari, fiind totalmente privați de dreptul la recalcularea pensiilor și la valorizarea lor”, precizează sursa citată.

 

Indexarea pensiilor

 

Pentru menținerea puterii de cumpăra­re a pensiilor aflate în plată, sindicatele au insistat ca indexarea tuturor pensiilor să fie efectuată de două ori pe an: la 1 aprilie și la 1 octombrie. Astfel, la 1 aprilie, pensiile să fie indexate la media dintre creșterea anuală a indicelui prețurilor de consum și creșterea anuală a salariului mediu pe țară pentru anul precedent, determinate în mo­dul stabilit de Guvern, iar la 1 octombrie – la creșterea indicilor prețurilor de consum pentru perioada ianuarie–iunie a anului în curs. În ambele cazuri, indexării este su­pusă numai partea de pensii achitată din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.

Legea 290 din 16.12.2016, adopta­tă de Parlament, care a intrat în vigoare

la 01.01.2017, diminuează drepturile con-stituționale ale beneficiarilor de pensii stabilite anterior, încălcînd prevederile art. 54 din Constituția Republicii Moldo­va. Prin urmare, indexarea pensiilor o sin­gură dată pe an cu indicele prețurilor de consum, în cazul în care valoarea acestuia depășește 2%, va conduce la o indexare neadecvată, care nu va menține capacita­tea de cumpărare a pensiilor.

Acest lucru se întâmplă când prestatorii de servicii de energie electrică și de servi­cii comunale, prin argumente, deja solicită ANRE reexaminarea tarifelor și majorarea acestora, care, la rândul lor vor duce la scumpirea mărfurilor, a produselor și ser­viciilor. Astfel, pensionari vor fi privați de dreptul constituțional la asigurare în caz de pierdere a mijloacelor de subzistență în urma circumstanțelor independente de voința lor.

 

Pensia de bază

 

În condițiile actuale, pentru 92% din be­neficiarii de pensie pentru limita de vârstă, cuantumul pensiei cărora nu depășește suma de 1500 de lei, a fost stabilit un su­port financiar de stat în sumă fixă de 180 de lei. Prin acordarea suportului financiar celor care au ieșit la pensie cu venituri mai mici sau acumulând un stagiu de cotizare mai mic, au fost defavorizați pensionarii care au muncit o perioada mai îndelunga­tă și au avut salarii mai mari contribuind mai mult la sistemul de asigurări sociale, ceea ce a creat o situație de inechitate so­cială.

Pentru a exclude această nedreptate, sindicatele au propus instituirea pensiei de bază pentru toți beneficiarii de pen­sii. Conceptul de reformă a sistemului de pensii, aprobat prin dispoziția prim-minis­trului din 5 august 2016, în scopul spori­rii protecției sociale, prevedea instituirea pensiei de bază, garantată unor benefici­ari de pensii și alocații sociale din bugetul de stat.

„Pensia de bază urmează să fie stabilită în sumă fixă de cel puțin 200 de lei lunar pentru persoanele care au realizat stagiul total de cotizare, iar pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare incom­plete, cuantumul pensiei de bază urma să fie calculat proporțional stagiului de cotizare realizat. Pensia de bază pentru persoanele cu dizabilități urma să fie sta­bilită în același cuantum ca și pentru pen­sionarii pentru limită de vârstă, calculat în funcție de gradul de dizabilitate. Este de menționat faptul că, ignorând propunerile sindicatelor și prevederile Conceptului de reformă al sistemului de pensii, începând cu 1 aprilie 2017, va fi anulat suportul fi­nanciar de stat pentru beneficiarii de pen­sii, stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr.147 din 17.07.2014 în baza alin. (4) al art. VIII din Legea nr.290 din 16.12.2016”, se menţionează în scrisoarea sindicaliştilor adresată preşedintelui Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, Ian Feldman.

Astfel, de suportul menționat, potrivit sindicatelor, vor fi lipsiți beneficiarii de pensii pentru limita de vârstă în mărime de până la 1500 de lei și beneficiarii de pen­sii cu dizabilități, fapt ce ,,este inadmisibil, atâta timp cât nu va fi instituită pensia de bază acordată tuturor beneficiarilor de pensii. Concomitent, menționăm că este o discriminare între actualii și viitorii pensio­nari care vor beneficia de pensii de până la 1500 de lei”, se conchide în scrisoare.

Sindicaliştii consideră binevenită ac­ceptarea propunerilor lor privind valoriza­rea venitului mediu lunar inclus în calculul pensiilor pentru limita de vârstă și al pen­siei de dizabilitate, precum și valorizarea pensiilor aflate în plată prin completarea Legii privind sistemul public de pensii din 14.10.1998 cu prevederile articolului 521.

Totodată, aceştia atrag atenția asupra faptului că aplicarea normei stipulate în alin. (3) al acestui articol acordă dreptul la valorizarea pensiilor doar beneficiarilor cărora pensiile au fost stabilite în perioa­da anilor 2001 – 31.03.2017, iar în anul 2017 vor fi supuse valorizării doar pensiile stabilite în anii 2001-2008, adică numai pentru 67,8 mii de pensionari care vor be­neficia de valorizarea venitului asigurat, începând cu 01.04.2017, din totalul numă­rului de 664 de mii de beneficiari de pen­sie pentru limita de vârstă și dizabilități, conform situației din 1 ianuarie 2017.

 

Valorizarea pensiilor

 

,,Accentuăm că prin această normă au fost discriminate persoanele care s-au pensionat anterior anului 2001, prin lip­sirea acestora de dreptul la valorizare și majorarea cuantumului pensiei. Dreptu­rile constituționale ale acestor cetățeni și principiile fundamentale ale unicității și egalității, înscrise în Legea organică pri­vind sistemul public de asigurări sociale și în Conceptul de reformare a sistemului de pensii, conform cărora statul organi­zează  și garantează sistemul public ba­zat pe aceleași norme de drept și asigură tuturor participanților la sistemul public un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege, prin instituirea acestei norme, au fost flagrant încălcate”, menţionează Mi­hail Hîncu, vicepreşedinte al Confedera­ţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

Egalarea drepturilor la stabilirea pensiilor personalului care activea­ză la locurile de muncă în condiții speciale (foarte grele și foarte noci­ve) cu locurile de muncă în condiții normale

De asemenea, sindicaliştii consideră că abrogarea, prin pct. 30 al art. III din Le­gea nr. 290 din 16.12.2016, a prevederilor alin. (3) al art. 41 din Legea nr. 156-XIV din 14,10.1998, conform căruia vârsta de pen­sionare a persoanelor ocupate la lucrări foarte nocive și foarte grele prevăzute în Lista nr.1, aprobată prin Hotărârea Guver­nului nr. 822 din 15.12.1992, constituia 54 de ani pentru bărbați și 49 de ani pentru femei, este neargumentată, contradictorie și discriminatorie.

„În primul rând, această normă juri­dică contravine prevederilor art. 18 sin Legea organică de bază nr. 489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asi­gurări sociale, care stipulează: „locurile de muncă în condiții speciale reprezintă acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esențial capacitatea de muncă a asiguraților, da­torită gradului mare de expunere la risc”. Dat fiind specificul muncii lucrătorilor antrenați în exploatări miniere, în indus­tria metalurgiei feroase, industria chimică, prelucrarea metalelor, industria materiale­lor de construcție și în alte domenii pre­văzute de Lista nr. 1, aceștia sunt nevoiți să activeze în medii de muncă nesigure, fiind expuși unor riscuri profesionale le­gate de temperaturi extreme, umiditate, concentrații care pot depăși valoarea ma­ximă admisibilă a pulberilor în aerul zonei de muncă, zgomot, vibrații, radiații, ridi­carea manuală a greutăților, intoxicare cu compuși chimici, inclusiv riscul de surpare a minei”, menţionează Mihail Hîncu.

Sindicatele specifică precum că pre­vederile alin. (5) al art.18 din Legea nr. 489-XIV din 08.07.1999 prevăd expres că locuri de muncă în condiții speciale sunt: „a) cele  din unitățile miniere, pentru personalul care lucrează în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă și b) cele din aviația civilă, pentru personalul navigant”.

Excluzând din lege prevederile des­pre pensionarea în condiții avantajoase a persoanelor ocupate la lucrări foarte no­cive și foarte grele, potrivit sindicatelor, legiuitorul a creat condiții discriminatorii pentru personalul care lucrează în subte­ran față de alt personal, precum și condiții contradictorii ale art. 41 și imposibilitatea aplicării prevederilor alin. (2) și (3) al art. 42 din lege în varianta finală modificată.

Prin pct. 9 al art. III și pct. 3 al art. IV din Legea privind sistemul public de pensii a fost abrogată plafonarea venitului anu­al din baza de calcul a pensiei, stipulată în art. 8 alin. (5) al Legii nr. 156-XIV din 14.10.1998 și art. 21 al Legii nr. 489-XIV din 08.07.1999. Însă, prin art. V din Le­gea nr. 290 din 16.12.2016, modificând alin. (3) al art. 7 din Legea nr. 289-XV din 22.07.2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, a fost insti­tuită plafonarea în cuantum de cinci sala­rii medii lunare prognozate pe economie pentru anul respectiv pentru determina­rea bazei de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale.

Aceste modificări, în opinia sindicaliş­tilor, au fost adoptate cu încălcarea prin­cipiului unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul public bazat pe aceleași norme de drept și pe principiul egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public – con­tribuabili și beneficiari – un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege, consfințite în art. 3 din Legea nr. 489-XIV din 08.07.1999, fiind discriminatorii pen­tru pensionari față de alte categorii de be­neficiari ai sistemului asigurărilor sociale de stat.

Potrivit vicepreşedintelui CNSM Mihail Hîncu, prevederile art. 12 din Legea 156-XIV din 14.10.1998 în versiunea modificată au rămas cu conținutul modificărilor efec­tuate la 25.12.2008, iar prevederile pct. 12 al art. III din Legea nr. 290 din 16.12.2016 nu sunt introduse în Legea de bază, fapt care creează incertitudini în aplicarea nor­melor, ele fiind contradictorii.

,,Abrogând din Legea 156-XIV din 14.10.1998 prevederile despre vârsta an­ticipată de pensionare a persoanelor ocu­pate la lucrări foarte nocive și foarte grele, au rămas nemodificate prevederile alin. (2) și (3) al art. 42 din Legea nr. 156-XIV din 14.10.1998, care fac imposibilă aplicarea normelor date. Așadar, prevederile alin. (2) al art. 42, cu conținutul: „Se stabilește stagiul special realizat la lucrări foarte nocive și foarte grele, necesar obținerii drepturilor la pensie pentru limită de vâr­stă persoanelor indicate la art. 41, alin. (3), (alineatul (3) în varianta anului 2016 a fost abrogat) de 10 ani pentru bărbați și de 7 ani și 6 luni pentru femei” și prevederile alin. (3) al art. 42, cu conținutul: „Stagiul special se include la determinarea drep­tului la pensie cu condiția că persoanele specificate la alin. (2) au fost ocupate în aceste lucrări ziua completă de muncă”, sunt în vigoare în varianta finală modifica­tă”, specifică Mihail Hîncu.

Pornind de la cele expuse mai sus, în opinia sindicatelor, este stringent necesar, în scopul asigurării protecției sociale a persoanelor ocupate la lucrări foarte no­cive și foarte grele, să fie restabilit dreptul la pensionare anticipată cu 8 ani înainte de vârsta standard necesară, prevăzută de art. 41, alin (1).