Pregătire profesională. Deprinderi antreprenoriale pentru absolvenţii colegiilor agroindustriale

Ion Moldovanu
Vocea Poporului, 13.09.2017

   

seminar

 

Specialităţile legate de agricultură devin, de la un an la altul, tot mai puţin atractive pentru tinerii din ţara noastră. Soluţia ar fi modificarea cadrului legal în aşa fel, ca aceştia să poată dobândi deprinderi antre­prenoriale şi beneficia de facilităţi pentru a desfăşura afaceri. O spun reprezentanţii colegiilor agroindus­triale din subordinea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, care s-au întrunit recent la o conferinţă anuală, desfăşurată la Institutul Muncii din capitală.

 

„Dacă la specialităţile contabilitate, in­formatică avem o admitere fără nici o pro­blemă, la agronomie acest lucru este mai complicat. Anul trecut, cu foarte mult greu am întrunit aceste două specialităţi, dar, cu regret, o parte dintre elevi a abando­nat studiile chiar în primele două-trei luni, pentru că nu ar avea perspectivă”, a menţi­onat Aurel Serdeşniuc, directorul Centrului de Excelenţă în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Ţaul, raionul Donduşeni.

Astfel, în acest an, din cele două grupe de elevi care urmau a fi înmatriculaţi la spe­cialităţile legate de agronomie, nu a putut fi formată cea legată de cultura plantelor de câmp. Au fost depuse doar 23 de cereri de înmatriculare şi a fost creată o singură grupă, în domeniul horticol.

 

Sursa de atractivitate

 

În opinia lui Aurel Serdeşniuc, proble­ma poate fi rezolvată doar în cazul pros­perării economice a ţării noastre, ceea ce ar face ca domeniul agriculturii să devină mai atractiv pentru afaceri sau angajare în muncă pentru tineri. În acest caz, speciali­tăţile respective vor avea viitor.

Lipsa de interes din partea tinerilor pen­tru specialităţile legate de cultivarea fruc­telor şi a legumelor se răsfrânge negativ şi asupra eforturilor de implementare a învăţământului dual. Aurel Serdeşniuc a precizat că, în acest an, instituţia pe care o conduce a avut drept sarcină să formeze un grup de elevi care să studieze conform metodei de instruire duală, dar pentru 12 locuri disponibile, din cauza numărului mic de cereri, au putut fi înscrise la studii doar şase persoane.

În opinia sa, nici agenţii economici nu prea au interesul de a 

susţine, timp de doi ani, formarea unui muncitor calificat. Aceş­tia preferă mai degrabă să angajeze pentru lucrările de bază zilieri, care nu au cunoş­tinţele şi abilităţile necesare, cum ar fi cele de altoire, de curățare a pomilor, de culti­vare a legumelor în seră şi în câmp deschis, dar sunt o forţă de muncă ieftină şi învaţă din mers.

 

Apel la pârghiile legale

 

Şi Ion Oboroc, directorul Colegiului Agroindustrial din Ungheni, recunoaşte că, în acest an, la instituţia în cauză nu a fost acoperit planul de admitere la studii la specialitatea agronomie.

„Posibil că nu este atractivă, deşi sun­tem o ţară agrară. Părerea mea este că trebuie schimbat cadrul legal în aşa fel ca tinerii specialişti pe care îi pregătim în co­legiile agricole să aibă posibilitatea de a iniţia afaceri, iar cadrul legal să le permită să nu fie impozitaţi în primii doi-trei ani, să se dezvolte, să obţină venit pe care ulteri­or să-l investească. În caz contrar, o să ne confruntăm şi în continuare cu acest deficit şi tinerii specialişti din domeniul agrar o să plece mai mult în Europa şi în Rusia”, a opi­nat Ion Oboroc.

Directorul colegiului de la Ungheni a constatat că şi în prezent în programa de studii de la specialităţile contabilitate şi merceologie există un curs separat legat de antreprenoriat, nu însă şi la agronomie.

 

Un curs additional

 

În acelaşi timp, absolvenţii au pregătirea necesară pentru a presta servicii de con­sultanţă în agronomie, cel puţin 20 la sută dintre ei, afirmă Ion Oboroc. În opinia sa, pentru a fi licenţiaţi şi a putea oferi consul­tanţă în agronomie, absolvenţii colegiilor agroindustriale ar avea nevoie să mai fie introdus în programa de studii încă un curs sau să facă studii adiţionale.

În context, Leonard Palii, președintele Comitetului Sectorial din Agricultură și In­dustria Alimentară, a remarcat că, pentru prosperarea ramurii, calificarea forţei de muncă joacă un rol esenţial. Şi dacă cine­va crede că instituţiile de învăţământ pot realiza această misiune de unele singure e o greşeală mare, este de părere Leonard Palii.

„Pentru ca instituţiile de învăţământ să poată oferi pe piaţa muncii specialişti cali­ficaţi, este nevoie de eforturi conjugate din partea tuturor actorilor interesaţi. De ace­ea, parteneriatul social trebuie să se regă­sească în toate discuţiile pe tema formării profesionale”.

Cât despre rolul sindicatelor în acest proces, Leonard Palii a subliniat că acesta ţine, între altele, de dobândirea pentru sa­lariaţi a dreptului la formarea profesională continuă. Două probleme principale îm­piedică însă acest lucru. Prima ţine de ace­ea că majoritatea salariaţilor nu văd pentru sine avantajele formării profesionale, iar a doua – de faptul că o mare parte dintre lu­crători dispun de cunoştinţe şi competen­ţe profesionale dobândite din practică, dar care nu sunt certificate.

Prezent la eveniment, Ion Parea, vicemi­nistru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, a apreciat că evoluţiile curente din sectorul agricol al ţării noastre sunt în direcţia corectă. Or, multe gospodării agri­cole sunt profitabile, obţin recolte bogate, lucru care se datorează muncii asidue şi profesionalismului, implementării de noi tehnologii.

În opinia viceministrului, ţara noastră are nevoie de tineri specialişti, îndeosebi mecanizatori, iar succesul agriculturii de­pinde în mare parte de cei care absolvesc colegii agroindustriale.

„Conducerea ţării cunoaște problemele cu care se confruntă instituţiile în cauză. Este nevoie ca ele să fie dotate cu tehnică performantă, pentru ca mecanizatorii care le absolvesc să vină deja instruiţi atunci când se angajează, a menţionat viceminis­trul.

Ion Parea a citat drept exemplu faptul că, din 3500 de combine utilizate la sece­rişul din 2017, jumătate sunt performante. Oficialul s-a întrebat retoric cum se va des­curca în această situaţie un proaspăt ab­solvent al unui colegiu la care elevii sunt instruiţi pe baza tehnicii învechite din peri­oada sovietică.

În context, Ion Parea a pledat pentru înzestrarea cu tehnică modernă atât a co­legiilor agroindustriale, cât şi a institutelor de cercetare din acest domeniu, dar şi a Universităţii Agrare, care, de asemenea, se confruntă cu problema lipsei de atractivi­tate. Totodată, ar mai fi necesar să existe colaborare între instituţiile de învăţământ şi producătorii agricoli, inclusiv sub formă de investiţii din partea celor care au nevoie de specialişti, în condiţiile în care, în opinia lui Ion Parea, statul nu ar avea toate posi­bilităţile.

 

Versiunea completă a articolului este disponibilă doar pentru abonații ziarului "Vocea Poporului"!
Abonamentul poate fi perfectat în cadrul redacției ziarului: str. 31 august 1989, 129, etajul IV, mun. Chisinau, MD-2012, tel:. 373 (22) 23 40 93, tel / fax:. 373 (22) 23 41 96, precum și la întreprinderile: Posta Moldovei SA, Moldpresa SA, Pressinform-Curier. Detalii aici.