Reprezentanții Federației Sindicatelor din Comunicații din Moldova și angajații ÎS „Poșta Moldovei” vor face schimb de experiență cu omologii lor din România.
La această înțelegere s-a ajuns la recenta întâlnire de la Chișinău a membrilor Biroului executiv al FSCM cu Matei Brătianu, președintele Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România, și cu Alexandru Petrescu, directorul general al Companiei Naționale „Poșta Română”.
Alexandru Petrescu a relatat despre activitățile CN „Poșta Română”, despre problemele cu care se confruntă aceasta și cum încearcă să le depășească. „Am discutat cu directorul Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”. Problemele de aici sunt similare cu cele de la noi atât la nivel de companie, cât și pe linie sindicală. Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, avem acces la fonduri europene. La acest capitol suntem cu un pas înainte. Ambele părți dorim modernizarea poștei, a serviciilor, accesul mai ușor pe piața europeană și condiții bune de muncă pentru angajați”, a menționat Alexandru Petrescu. S-a vorbit, evident, și despre perioada de tranziție a companiei după aderarea României la Uniunea Europeană.
Ion Pîrgaru, președintele FSCM, a adus mulțumiri colegilor de peste Prut pentru posibilitatea de a veni în Republica Moldova și a împărtăși din experiența lor.
„Suntem bucuroși că, datorită acestei întruniri, vom pune bazele unei colaborări fructuoase cu Compania Națională „Poșta Română”, pentru a putea desfășura activități comune”, a accentuat Pîrgaru.
Matei Brătianu, președintele Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România, a vorbit despre lucrurile frumoase realizate datorită implicării sindicatelor. Referindu-se la conducerea poștei, Brătianu a ținut să menționeze că relațiile dintre aceasta și sindicate nu întotdeauna au fost bune. „Am scos oamenii la proteste. După doi ani de luptă, în sfârșit, avem parteneri de dialog”, a recunoscut liderul de sindicat.
Cele două părți au convenit să facă, ulterior, schimb de experiență profesională între angajații ÎS „Poșta Moldovei” și CN „Poșta Română”, pentru a prelua unii de la alții practicile bune și a le implementa la întoarcerea acasă.