24 octombrie 2020
Chisinau
Fără categorie

Politica bugetar-fiscală pentru 2014 „biciuieşte” antreprenorii

Loading
Fără categorie Politica bugetar-fiscală pentru 2014 „biciuieşte” antreprenorii
Politica bugetar-fiscală pentru 2014 „biciuieşte” antreprenorii
politica-bugetar-fiscala-2

Foto: europalibera.org

Proiectul politicii bugetar-fiscale şi vamale trezeşte nemulţumirea mediului de afaceri care ar putea să nu facă faţă noilor reguli impuse de Ministerul Finanţelor. Antreprenorii, dar şi experţii economici consideră că unele prevederi ale politicii respective vor stimula veniturile la bugetul de stat, însă cu preţul de a submina dezvoltarea economică. În plus, noul document nu justifică nici aşteptările contribuabililor.

 

Deşi a fost discutat public proiectul politicii bugetar-fiscale, este departe de perfecţiune. Mai mult chiar, unii reprezentanţi ai societăţii civile invocă faptul că ministerul nu a ţinut cont de amendamentele propuse şi urmăreşte în continuare doar propriul interes – acumulări cât mai consistente la bugetul de stat.

„Există mai multe contradicţii între ceea ce se spune şi ceea ce prevede politica bugetar-fiscală. Documentul urmează să fie aprobat de către Guvern, însă e cazul să mai cerem modificări acolo unde ele se mai pot face.

Statul trebuie să fie onest, să scrie în lege că nu are capacitatea de a influenţa achitarea TVA, spre exemplu, sau altă prevedere, dar să nu scrie că oferă facilităţi, fiindcă induce în eroare”, spune Dumitru Budeanschi, analist economic, Centrul analitic Expert-Grup.

În opinia sa, politica bugetar-fiscală pune accent, în primul rând, pe comoditatea organelor fiscale în administrarea impozitelor.

Preşedintele Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti, Veaceslav Ciobanu, susţine că politica bugetar-fiscală trebuie să contribuie la eficientizarea activităţii agenţilor economici, inclusiv prin sistemul de facturi fiscale şi al taxelor suportate de angajatori. „După părerea mea, cea mai mare problemă cu care ne confruntăm nu este cota impozitelor şi taxelor, ci legislaţia fiscală imperfectă şi care ne creează dificultăţi la plata şi calcularea impozitelor. Dacă statul doreşte multe impozite şi taxe în buget, urmează să întocmească şi legi bune care să nu fie citite la microscop şi cu dicţionarul explicativ alături. Plătitorii de taxe şi impozite sunt în aşteptarea unei legislaţii fiscale care să nu lase loc de interpretări atunci când sunt calculate impozitele”, consideră Veaceslav Ciobanu.

 

Aceeaşi cotă la TVA pentru agricultori

 

Proiectul de politică bugetar-fiscală pentru anul viitor prevede revenirea la cota de 20 la sută, cu restituirea ulterioară de 12 la sută pentru TVA-ul în agricultură, chiar dacă în primăvara curentă deputaţii au votat reducerea cotei până la 8 la sută. Experţii susţin că această măsură are un impact direct asupra producătorilor agricoli, deoarece ei îşi vor reduce mijloacele circulante şi vor pierde resurse suplimentare la restituirea TVA-ului. În plus, există riscul ca termenul de restituire să nu fie respectat şi vor exista anumite abuzuri din partea funcţionarilor cu dreptul de control.

 

politica-bugetar-fiscala

Foto: inprofunzime.md

 

Valeriu Cosarciuc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, susţine că prin reintroducerea cotei de 20 la sută se sfidează Legea cu privire la activitatea de întreprinzător care prevede că autorităţile trebuie să asigure stabilitate fiscală în decurs de un an. „N-a trecut acest an şi iarăşi se modifică norma respectivă. Se loveşte direct în producătorii agricoli care şi aşa au o sumedenie de provocări”, constată Cosarciuc.

Recent, producătorii agricoli şi-au exprimat nemulţumirea faţă de modificările respective în politica bugetar-fiscală şi, totodată, au cerut ca Fondul de subvenţii în agricultură să fie în mărime de 600 mil. de lei. Documentul însă prevede un buget neschimbat pentru acest fond, adică mai mic cu 200 mil. de lei.

„Decalajul dintre creşterea preţurilor la producţia agricolă, combustibil, pesticide şi ceea ce avem noi din subvenţii este prea mare. Situaţia fermierilor este şi mai proastă, în condiţiile în care proiectul de politică bugetar-fiscală prevede şi majorarea de accize pentru carburanţi, iar 150 mii de tone de motorină importată anual este destinată lucrărilor agricole”, spune Iurie Hurmuzachi, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova, AgroInform.

 

Majorarea accizelor vа provoca scumpiri

 

Potrivit noului document, vor fi majorate accizele la alcool şi tutun, respectiv, va creşte şi preţul pentru aceste produse. Astfel, partea fixă a accizelor la ţigările cu filtru va spori de la 45 la 50 de lei pentru o mie de bucăţi, iar procentele din preţul de vânzare cu amănuntul – de la 24 la sută şi 31 la sută. Acciza la ţigările fără filtru se va scumpi de la 30 la 50 de lei pentru o mie de bucăţi. Un calcul estimativ arată că această măsură va permite acumulări de fonduri suplimentare la bugetul de stat în sumă totală de 156 mil. de lei şi, întrucât produsele respective vor fi mai scumpe, se va reduce consumul acestora în favoare unui mod de viaţă mai sănătos. Repre-zentanţii Ministerului Finanţelor susţin că accizele la produsele de tutun vor avea o creştere treptată în anii următori, astfel încât până în 2025 să atingem nivelul de accizare al pieţei UE – 90 de euro pentru mia de ţigări. Totodată, a fost planificată şi majorarea cu 4,3% a accizelor la bere, vermut şi alte băuturi alcoolice tari de pe piaţa internă. Accizele la bere se propun a fi mărite de la 1,94 până la 2,02 lei per litru, accizele la vermut şi alte vinuri din struguri naturali cu adaos de substanţe aromatice – de la 10 la 10,5 de lei per litru.

 

g_economie

Plătitorii de taxe şi impozite sunt în aşteptarea unei legislaţii fiscale care să nu lase loc de interpretări la calcularea impozitelor

 

Începând cu 2014, accizele la produsele petroliere vor fi indexate anual, coeficien-tul indexării fiind egal cu creşterea anuală a produsului naţional brut nominal prognozat pentru anul respectiv faţă de anul precedent sau de 9,4 la sută. Deci, accizul la benzină va creşte de la 3200 la 3500 de lei per tonă, iar la motorină – de la 1330 la 1455 de lei şi accizul la gazul lichefiat va constitui 2180 de lei per tonă. Se aşteaptă ca veniturile suplimentare de pe urma acestor majorări să fie de 168,2 mil. de lei.

 

Grila de impozitare a persoanelor fizice nu a fost schimbată

 

Cea mai importantă propunere a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor (CNSM) de modificare în procedură de fiscalitate a fost omisă din proiect. Este vorba des-pre stabilirea grilei de impozitare de 7 şi 18 la sută în dependenţă de salariul mediu prognozat pe economie pentru anul 2014, adică de 4225 de lei. CNSM a propus ma-jorarea grilei până la mărimea de 50 700 de lei faţă de 27 852 de lei, propusă de Mi-nisterul Finanţelor. Repetat, sindicatele au solicitat introducerea unei noi grile de impozitare în mărime de 25 la sută pentru persoanele fizice cu venituri mai mari de 180 mii de lei anual. Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, doar 3% din nu-mărul total al contribuabililor au un venit anual de 180 de mii de lei şi mai mult sau în jur de 6 mii de persoane.

„Am făcut calcule că aceste măsuri ar putea influenţa acumulările la bugetul de stat, bugetul de asigurări sociale şi fondul obligatoriu de asistenţă medicală şi e vorba de acumulări destul de mari. Din păcate, există chiar lideri sindicali care nu sunt de acord cu introducerea acestei grile de impozitare şi nici Cabinetul de miniştri nu o acceptă. Motivul este clar, au venituri mari la sfârşitul anului”, susţine vicepreşe-dintele CNSM, Petru Chiriac.

Anastasia Certan, şef Direcţia generală politică şi legislaţie fiscală şi vamală, Ministerul Finanţelor, argumentează că „Politica fiscală este orientată spre atingerea graduală şi nu imediată a mărimii coşului de consum, din cauza că aceasta atrage după sine pierderi la buget. Orice majorare a mărimii scutirilor la impozite se răsfrânge asupra bugetelor autorităţilor publice locale. În cazul în care diminuăm bugetele locale, se majorează transferurile din bugetul de stat. Deci, e un cerc vicios”.

Potrivit vicepreşedintelui CNSM, cu câţiva ani în urmă, la elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu s-a convenit ca, începând cu 2014, scutirea personală să fie la nivelul minimului de existenţă. Însă ideea aceasta a fost respinsă, odată cu preluarea negocierilor.

„Astăzi există o discrepanţă foarte mare între persoanele bogate şi cele sărace, practic 85 la sută trăiesc în sărăcie. Sindicatele vor o uniformizare a populaţiei, cel puţin ponderea acelor săraci să nu fie atât de mare. De aceea, cerem ca salariul minim să fie egal cu minimul de existenţă, totodată un singur indice al salariului minim pentru întreaga economie naţională, aşa cum se practică în alte ţări”, a spus Petru Chiriac.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com