20 ianuarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Parlamentul tratează cu formalism şi superficialitate demersurile sindicatelor

Loading
Fără categorie Parlamentul tratează cu formalism şi superficialitate demersurile sindicatelor
Parlamentul tratează cu formalism şi superficialitate demersurile sindicatelor
parlament

Foto: curentrul.md

Debandada din sectorul bancar şi deprecierea monedei naţionale au condus la devalorizarea veniturilor salariale ale angajaţilor, a provocat valuri noi de scumpiri.

 

În atare circumstanţe vitrege pentru su­tele de mii de membri de sindicat din ţară, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) s-a adresat cu o scrisoa­re către Andrian Candu, preşedintele Par­lamentului, pentru a se interveni prompt pentru stoparea declinului din sectorul ban­car, care conduce la înrăutăţirea drastică a nivelului de trai al populaţiei, pentru a nu se admite agravarea stării de lucruri în sis­temul bancar şi, în felul acesta, integritatea depunerilor băneşti ale cetăţenilor ţării. De asemenea, CNSM a cerut  conducerii Parla­mentului să se întreprindă de urgență mă­surile necesare pentru compensarea pierde­rilor pricinuite populaţiei ţării ca urmare a declinului financiar-bancar.

 

Conducerea forului tace mâlc

 

Deşi au trecut mai bine de două luni de la expedierea acestei scrisori, CNSM nu a primit răspuns nici de la Andrian Candu, nici de la vreunul dintre vicepreşedinţii Par­lamentului, nici de la un alt funcţionar de rang înalt din legislativul ţării. Între timp, a devenit cunoscut că scrisoarea CNSM a fost pasată Băncii Naţionale a Moldovei, Guver­nului, care, la rândul său, a readresat-o unor ministere.

Din păcate, nici Banca Naţională a Moldo­vei şi nici unul dintre ministerele respective nu au făcut măcar puţin efort pentru a expli­ca ce s-a întreprins pentru a stopa declinul sectorului bancar, evitarea unor asemenea situaţii catastrofale pe viitor, întru compen­sarea pierderilor suportate de populaţie. Or, anume acestea au fost principalele revendi­cări care se conţin în scrisoarea CNSM adre­sată lui Andrian Candu.

 

BNM nu renunţă la braşoave

 

Astfel, Banca Naţională a Moldovei, dată drept principalul vinovat de criza bancară din ţară şi de prăbuşirea leului moldovenesc, vorbeşte despre cadrul juridic în care acti­vează, despre obiectivul său fundamental ce ţinteşte stabilitatea preţurilor în ţară, care în ultima vreme nu se respectă, despre factorii externi care influenţează rata de schimb a valutei naţionale, despre regimuri de poli­tică monetară. Spre sfârşitul depeşei, se dă asigurări că BNM monitorizează şi va moni­toriza indicatorii pieţei valutare.

Cât valorează aceste asigurări privind mo­nitorizarea pieţei valutare toată ţara ştie. Va­luta naţională se depreciază în mod drastic în fiecare zi, miliardelor de lei li s-au pierdut urma, iar Banca Naţională a Moldovei, prin comunicatele sale de presă, ne asigura că monitorizează situaţia din sistemul bancar al ţării. Ceea ce însemna că ori nu cunoştea ce se întâmpla cu adevărat în sectorul finan­ciar-bancar al ţării, sau, în felul acesta, îşi confirmă calitatea de complice la dezmăţul bancar și la sărăcirea populaţiei ţării?

 

Repetarea trădează lipsa de idei

 

Nici Ministerul Economiei nu se arată mai explicit în ceea ce priveşte soluţiile, măsurile pentru curmarea debandadei din sistemul bancar, instaurarea stabilităţii şi siguranţei în domeniul dat. Practic, conducerea acestui minister repetă cam tot ce a enunţat Banca Naţională. Adică, pretextează că factorii ex­terni conduc la deprecierea monedei naţio­nale, explică de ce banca centrală a procedat corect pe timpul crizei bancare. Caută să-şi decline orice responsabilitate pentru eventu­ala majorare a tarifelor la energia termică, la gaze, indicând drept responsabilă ANRE.

Doar aşa, în treacăt, Ministerul Economi­ei admite că unele soluţii şi măsuri de asa­nare a sectorului bancar şi de prevenire a colapsului în domeniul dat ar putea fi înain­tate în procesul elaborării amendamentelor la obiectivele politicii bugetar–fiscale și va­male pentru anul viitor. De unde rezultă că măsuri urgente pentru stoparea declinului financiar-bancar, după cum insistă CNSM, nu se prevăd a fi înfăptuite.

 

Ministerul Finanțelor își declină responsabilitatea

 

Poziţia Ministerului Finanţelor este cu adevărat surprinzătoare. Ca şi cum acest mi­nister nu ar avea  nici o tangenţă cu dezor­dinea din sistemul financiar-bancar al ţării, nici o obligaţiune pentru a interveni în ve­derea restabilirii stabilităţii în sectorul dat. Astfel, Anatol Arapu, ministrul Finanţelor, consideră că remedierea situaţiei în care s-a ajuns urmare a declinului financiar-bancar, şi anume deprecierea monedei naţionale, poate fi efectuată nu doar prin intermediul mecanismelor fiscale, adică prin implicarea directă a Ministerului Finanţelor, ci cu aju­torul unor instrumente cu caracter social, făcând aluzie la responsabilitatea  Ministe­rului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, care, de altfel, te dă gata prin maniera sa de a se eschiva de la mesajul clar ce se conţine în scrisoarea CNSM. Ca să nu zică cineva că acest minister nu a reacţionat la scrisoare, unul dintre viceminiştri semnează o depeşă privind istoria instituirii şi aplicării ajutoru­lui social. Nici o referință la soluţiile şi măsu­rile solicitate de sindicate pentru protejarea populaţiei ţării.

 

Sunt posibile noi şocuri financiare

 

Judecând după modul formal, superficial cu care a tratat conducerea Parlamentului solicitările ce se conţin în scrisoarea CNSM, lipsa de soluţii şi de măsuri concrete din par­tea BNM şi a unor ministere se poate de spus că criza din sistemul financiar-bancar al ţării nu are şanse să fie depăşită degrabă, lipseş­te o voinţă politică în acest sens. Aşa că nu putem exclude posibilitatea unor noi şocuri financiare.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com