29 ianuarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Parcul Naţional „Orhei”, un exemplu de câștig dublu

Loading
Fără categorie Parcul Naţional „Orhei”, un exemplu de câștig dublu
Parcul Naţional „Orhei”, un exemplu de câștig dublu
parcul-national-orhei

Foto: undp.md

 

Parcul Naţional „Orhei”, unicul de acest gen din Moldova, a fost înfiinţat acum doi ani cu susţinerea financiară a Fondului Ecolo­gic Global, deși primele tentative de a-i conferi un statut oficial au fost întreprinse încă acum douăzeci de ani. Parcul Naţional este un teritoriu protejat, de tipul rezervaţiilor naturale, cu o arie de 34 mii ha, inclusiv peste 18 mii ha de păduri. Acesta cuprinde 18 sate din patru raioane: Criuleni, Călăraşi, Orhei şi Străşeni.

 

Acum un an, Parcul Naţional „Orhei” a fost inclus în proiectul „Clima East”, finan­ţat de Uniunea Europeană, implementat, în afară de Moldova, încă în şase ţări: Azerbaid­jan, Belarus, Georgia, Rusia şi Ucraina. Bella Nestorova, manager de proiect din Uniunea Europeană, susţine că au fost selectate anu­me aceste ţări pentru că ele ţin cursul spre integrarea europeană, au hotare comune şi dispun de ecosisteme similare. Iar asta în­seamnă că se vor putea ajuta reciproc în so­luţionarea problemelor ce ţin de ameliorarea stării păşunilor şi a pădurilor pe teritoriile lor, adică a situaţiei ecologice în general.

 

g_social

Locuitorii satelor vor fi atraşi cu profituri economice pentru a cultiva terenurile degradate

 

Alexandru Rotaru, manager de proiect din partea Programului de dezvoltare ONU (PNUD) din Moldova, spune că teritoriul Parcului Naţional „Orhei” nu a fost ales în­tâmplător, pentru a susţine încrederea au­torităţilor locale şi a populaţiei. „În Parcul Naţional sunt impuse mai multe interdicţii”, explică Alexandru Rotaru. De regulă, aces­tea ţin de tăierea copacilor. Motiv din care, la etapa iniţială, au apărut unele neînţelegeri cu locuitorii de aici. Aceştia s-au gândit că, odată cu obţinerea statutului de parc naţio­nal, terenurile de aici vor fi îngrădite la fel ca în rezervaţii şi ei nu se vor putea deplasa liber pe teritoriu. Însă nu e aşa. Garduri nu avem, mai mult, datorită proiectului, spe­răm să cointeresăm locuitorii satelor ca ei să îngrijească de noile plantaţii de pe teritoriul parcului”.

 

Proiectul în Moldova

 

În cadrul proiectului, pe teritoriul parcului au fost selectate trei terenuri cu sol degradat cu o suprafaţă totală de 150 de hectare – o păşune din satul Peresecina şi două terenuri pe care s-au plantat copaci. Pe unul din cele două terenuri au fost sădiţi puieţi de stejar roşu american, iar pe altul – de stejar tradi­ţional. Lucrările de plantare au fost efectuate în martie şi, respectiv, noiembrie 2014.

„Scopul nostru a fost să ajutăm autorită­ţile locale în combaterea degradării solului. De regulă, pe terenurile cu sol erodat sunt sădiţi salcâmi. Noi am abordat altfel proble­ma şi ne-am convins că pe astfel de terenuri pot fi sădiţi şi stejari. Acesta se prinde bine, este rezistent la schimbarea climei. Anul tre­cut a fost mai favorabil, noi am constatat că 90% din puieţi s-au prins, însă anul acesta, care s-a dovedit a fi mai secetos, şi indicele respectiv s-a redus la 70%. Potrivit legislaţi­ei în vigoare, la finele proiectului, nivelul de prindere a puieţilor aici urmează să constitu­ie 78%”, a menționat Alexandru Rotaru.

„Plantarea copacilor are efecte benefice asupra mediului ambiant, dar şi a indicilor economici ai primăriilor”, consideră directo­rul întreprinderii silvice din Orhei, Nicolae Strechii. Mai înainte, aici erau terenuri su­puse erodării, dar peste şapte-opt ani primă­riile vor avea în gestiune sectoare de pădu­re”.

Obiectivul principal al proiectului, în opi­nia coordonatorilor acestuia, rezidă în impli­carea, prin eventualele profituri economice, a populaţiei locale în procesul de îngrijire a terenurilor unde au fost sădiţi puieţii. Avan­tajul principal ar fi că acestora li se va permi­te să efectueze tăieri şi să utilizeze lemnul în construcţii.

„Îngrijirea stejarilor în perioada de creş­tere este o afacere neprofitabilă. Motiv din care dorim să cointeresăm populaţia locală prin faptul că peste un timp ei vor putea face tăieri selective de copaci. Anterior era o pro­blemă, deoarece satele nu dispuneau de un plan de management, așa că era imposibil să obții autorizație pentru tăieri de copaci. Acum, toate cele 18 localități și-au elaborat astfel de planuri. Intenționăm să ajutăm autoritățile locale în crearea asociației între unele sate, pentru a facilita gestionarea pă­durilor și a pășunilor”, ne spune Alexandru Rotaru.

 

Experiența altor țări

 

În fiecare dintre țările implicate în pro­iectul „Clima East” a fost elaborat propriul program de dezvoltare a pășunilor și pădu­rilor, ținând cont de specificul propriu, adică landșaft, tradiții și cultură. Bunăoară, în Ar­menia, pe solurile degradate au fost planta­te păduri mixte. „Scopul de bază, ne spune Georgi Arzumanyan, manager pentru poli­tici de programe din cadrul PNUD Armenia, este de a verifica capacitatea de adaptare a unor specii de arbori la diferite altitudini, or noi avem un landșaft specific, diferența de altitudine dintre două sate poate ajunge la 50-100 de metri. Altitudinea la care sunt plantați arborii nici nu se compară cu cea din Moldova. Noi plantăm arbori chiar și la alti­tudinea de 2000 m deasupra nivelului mării. În plus, solurile la noi sunt altfel, pe când voi aveți soluri bune. La noi e mai dificil chiar și să arăm solul. Intensitatea soarelui, la fel, e alta, la voi soarele e mai blând, însă avem probleme comune la capitolul apă. Pentru ca localnicii să aibă beneficii economice de pe urma lucrării acestor soluri, am sădit pomi fructiferi sălbatici, aluni și peri”.

„Proiectul se axează pe Parcul Național din Georgia, cu o suprafață de 35 de mii de ha. Astfel, 18 mii dintre acestea sunt folosi­te în calitate de pășuni, ne informează Tor­nike Pulariani, manager de proiecte PNUD în Georgia. În total, acolo se află 45 de fer­me, iar teritoriile sunt folosite în calitate de pășune de la sfârșitul lunii octombrie până la începutul lunii mai. Aici locuiesc persoane ale căror strămoși, la fel, s-au îndeletnicit cu creșterea oilor. Acestea se disting printr-un mod de viață tradițional. Aceste persoane duc un astfel de mod de viață de mai multe secole. Astfel, iarna ei locuiesc pe pășunile respective, iar vara se retrag în munți. Avem de gând să reabilităm pășunile, să mai ame­najăm acolo alte câteva locuri unde oile pot fi adăpate, pentru a reduce în acest fel im­pactul asupra pășunii. Anterior, pentru a ajunge la sursa de apă, oile aveau nevoie să parcurgă doar într-o singură direcție circa 8 km. Acum vom face astfel ca animalele să nu aibă nevoie să meargă așa de departe, să aibă o sursa de apă mai aproape. În așa fel vom proteja pășunile”.

În plus, colegii georgieni intenționează să asigure fertilizarea pășunilor prin îngrășăminte bio. „Una din pășuni aparține unei ferme cu 800 de oi. Teritoriul respectiv va fi divizat în câteva sectoare. Le vom sugera fermierilor câte luni să rămână cu pășunatul în fiecare dintre aceste sectoare, recomandă­rile noastre vor ține cont de starea solului și de eficiență. În acest fel le vom ajuta local­nicilor să-și amelioreze cât mai mult situația economică”, a menționat Tornike Pulariani.

„Din cauza înregistrării cu întârziere, am rămas un pic în urma altor țări, mai bine zis, cu aproape un an, ne explică Vladimir Kol­tunov, manager de proiecte PNUD din Bela­rus. Dacă, acum câteva decenii, noțiunea de „deșertificare” părea ceva fantastic, în pre­zent sunt desfășurate activități de combate­re a eroziunii solurilor, inclusiv a eroziunii eoliene. În cadrul proiectelor, pe terenurile mlăștinoase de pe teritoriile rezervațiilor au fost plantați arini și conifere care urmea­ză să protejeze solurile împotriva eroziunii. Arinul crește repede, acest arbore poate fi utilizat și în calitate de sursă alternativă de combustibil, dar și în calitate de material de construcție. Anume acestea ar fi beneficiile economice de care ar putea fi interesați lo­calnicii”.

 

P.S. Proiectul „Clima East” are un buget de 19 mln. de euro, dintre care 11 mln. de euro sunt destinați pentru crearea proiecte­lor-pilot, de genul celor privind gestionarea pășunilor și a pădurilor în Parcul Național „Orhei” din Moldova, iar restul 7 mln. de euro sunt destinați pentru asistența tehnică.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com