28 martie 2024
Chisinau
Dialoguri

Oleg Budza: „Noi suntem unicii reprezentanţi ai salariaţilor”

Loading
Dialoguri Oleg Budza: „Noi suntem unicii reprezentanţi ai salariaţilor”
Oleg Budza: „Noi suntem unicii reprezentanţi ai salariaţilor”

Interviu cu Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova

– La 7 iunie, vom marca pentru al zecelea an conse­cutiv Ziua Sindicalistului. Care este semnificaţia aces­tei date?

 

– În opinia mea, este o zi însem­nată pentru toate cele 7043 de orga­nizaţii primare, ce includ mai bine de 30 mii de persoane care au fost alese în calitate de lideri, de mem­bri ai comitetelor sindicale, pentru că se bucură de întreaga încredere a oamenilor, fac un lucru greu, migă­los, pe care nu oricine şi-l doreşte. Vorba mai veche, cine e curajosul care vrea să-și strice relațiile cu şe­ful? Tocmai de aceasta pe mine mă doare de fiecare dată când aud pe cineva, mai ales din domeniul poli­ticului, că sindicatele nu fac nimic. Dimpotrivă, eu consider că dacă nu cunoşti, nu ai exersat această mese­rie, nu ai activat într-o organizaţie sindicală, nu ai fost lider sindical, nu ştii ce înseamnă „contractul co­lectiv de muncă”, cum se desfăşoa­ră negocierile colective, habar nu ai despre salariile tarifare, despre se­curitatea şi igiena muncii, nici nu-ți poţi permite să arunci cu pietre în oamenii care muncesc cu dăruire de sine în organizaţiile sindicale.

 

– Ce trăiri, ce emoţii vă în­cearcă în această zi?

 

– Desigur, astăzi nu se poate spu­ne că avem succese mari, că ţara noastră a rezolvat cele mai multe probleme care s-au acumulat în societate, care frământă oamenii. Moldova continuă să se confrunte cu probleme grave. Sindicatele re­prezintă o parte componentă a soci­etăţii civile şi, chiar dacă cuiva nu-i place, oricum, noi exprimăm năzu­inţele, speranţele salariaţilor, mem­bri de sindicat. Pe mine mă bucură că în ultima vreme Tatiana Marian, președinta Comisiei de Tineret din cadrul CNSM, se deplasează la şco­lile profesionale, unde discută cu elevii, cu tinerii care vor veni mâine pe piaţa muncii. Deoarece, pentru ţara noastră, una dintre cele mai acute probleme este lipsa munci­torilor calificaţi din cauza exodului masiv al specialiştilor peste hotare, din cauza salariilor mici, a lipsei de perspectivă, a pachetului social modest, a condiţiilor de lucru şi de trai inadecvate.

 

– De parcă nu ar fi înde-ajuns faptul că situaţia sa­lariaţilor se agravează, se mai fac şi unele încercări de a intimida singura institu­ţie care le apără drepturile acestora, sindicatele.

 

– CNSM depune eforturi de a  se afirma ca o forţă motrice în ce pri­veşte asigurarea unui nivel înalt de trai, doreşte să se concentreze pe soluţionarea celor mai arzătoare, actuale probleme ale mişcării sin­dicale din ţara noastră. Care sunt acestea? În primul rând, avem în vedere provocările ce vin din par­tea unor structuri care îşi propun să schimbe în mod radical unele legi în detrimentul salariaţilor. Abordez acest subiect nu pentru prima dată şi consider că aceste încercări sunt stânjenitoare. De exemplu, sunt surprins de faptul că

în cadrul Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova (CNPM) activează o structură deloc obiş­nuită, Camera de Comerţ Ameri­cană, faţă de care am unele dubii, în timp ce Camera de Comerţ şi Industrie din R. Moldova nu face parte din componenţa CNPM. În atare situaţie, nu este de-a mirării că asistăm în mod constant la ata­curi vehemente la care sunt supuşi reprezentanţii salariaţilor din di­verse comisii de consultări şi nego­cieri colective, mai ales atunci când se discută pe marginea Codului muncii, a legislaţiei salarizării. Se insistă pe limitarea accesului sin­dicatelor. Dar autorii acestor ac­ţiuni agresive trebuie să înţeleagă că noi suntem unicii reprezentanţi ai salariaţilor, alţii, pur şi simplu, nu există. Tocmai asemenea mani­festări provocatoare ne determină să ne pregătim în mod temeinic pentru discuţiile care urmează să înceapă chiar luna viitoare şi vor dura până la sfârşitul anului, timp în care vor fi modificate mai bine de 130 de legi de către Parlament, în contextul realizării directive­lor Uniunii Europene ca urmare a semnării Acordului de asociere UE – RM.

 

– Totuşi, anume datorită negocierilor cu partenerii sociali, sindicatele au reuşit să obţină un şir de avantaje pentru angajaţii din ţară, precum modificarea Codu­lui muncii, majorarea sa­lariului minim garantat în sectorul real etc. Cum a fost posibil?

 

– Noi înţelegem că nu putem să acţionăm în dezacord cu partenerii sociali: guvern, patronate. Deoare­ce realizăm că, dacă businessul nu va funcţiona bine, nu vor fi create condiţii necesare pentru mediul de afaceri, atunci vor avea de suferit salariaţii, membri de sindicat. Aşa că noi salutăm tot ce se face în ul­timul timp pentru favorizarea ac­tivităţilor agenților economici, eli­minarea tuturor barierelor ce stau în calea acestora, precum anularea a peste 130 de acte normative care vizau procedurile de vămuire a mărfurilor, micşorarea dobânzii la credite pentru agenţii economici. Vor fi condiţii mai bune pentru desfăşurarea afacerilor, vor fi mai multe locuri de muncă. De aceea, noi salutăm, susţinem toate măsu­rile întreprinse pentru a consolida piaţa muncii, pentru a opri plecarea peste hotare a lucrărilor noştri.

Pe mine mă bucură faptul că există unele semne că în ţară se creează premise pentru schimbări în bine. De exemplu, nu demult, a venit o firmă italiană care se ocupă de problemele securităţi şi igienei muncii, activităţi de laborator şi evaluarea riscurilor. Patronul aces­teia, care a activat în Italia mai bine de 15 ani, şi-a arătat disponibili­tatea de a colabora cu sindicatele, patronatele, cu Inspecţia de  Stat a Muncii. Desigur, pe noi ne preocu­pă asemenea domenii, deoarece ne dorim ca lucrătorul să fie protejat, să fie sănătos. Fiindcă materiali­zarea acestor deziderate înseamnă realizarea uneia dintre cele mai importante misiuni ale sindicatelor din Moldova, grija faţă de om.

 

– Cât de mult îşi doresc par­tenerii de negocieri să se im­plice în soluţionarea celor mai acute probleme pe care le  abordează sindicatele?

 

– Fără îndoială, una dintre cele mai acute probleme pentru sindi­cate este cea a salarizării angajaţi­lor. Aceasta, pentru că sistemul de remunerare a muncii nu stimulea­ză oamenii să lucreze mai bine, mai productiv. Am obţinut câte ceva în ce priveşte salariul minim în secto­rul real al economiei, însă oricum acest detaliu nu rezolvă probleme cardinale. Chiar şi unii demnitari sus-puşi au început să înţeleagă că de la vorbe goale trebuie să se trea­că la fapte concrete, mai cu seamă în ce priveşte combaterea economi­ei informale. În această ordine de idei, ar fi de spus că, în luna iunie, urmează să fie adoptate modificări în legislație de către Parlament cu consultarea partenerilor, care, tre­buie să vă spun, sunt foarte dure pentru persoanele care sunt impli­cate în sectorul informal. Aşa încât patronii, la momentul angajării unui lucrător, vor fi nevoiţi să alea­gă între riscul a plăti o amendă de 10-30 de mii de lei sau de a încheia un contract individual de muncă cu persoana respectivă. Desigur, sin­dicatele vor susţine modificările le­gislaţiei, chiar dacă acestea prevăd nişte măsuri drastice.

 

– De mai mulţi ani, CNSM pledează pentru perfecţio­narea sistemului de pensii din ţară, care a devenit unul falimentar. Există şanse ca acesta să fie modificat radi­cal?

 

– În afară de aceasta, sindicate­le şi-au delegat reprezentantul în grupul de lucru care se ocupă de reformarea sistemului de pensii. Deoarece se poate spune cu certi­tudine că lucrătorul care munceşte astăzi bine, productiv nu are nici un interes să plătească contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat. Fiindcă, după ce atinge vârsta de pensionare, acesta se alege cu o pensie mizeră. Sistemul de pensii din ţara noastră, bazat pe criteriul de solidaritate, nu este unul funcţi­onal. Astfel încât, acum se face tot posibilul ca de la 1 ianuarie 2017 să fie pusă în aplicare o cu totul altă legislaţie de pensionare. Se fac pro­puneri îndrăzneţe, radicale, iar noi le vom studia, le vom analiza.  Cele mai bune idei, care sunt în favoarea oamenilor, vor fi susţinute, iar cele dăunătoare vor fi respinse.

Dorim să avem un mod cât mai simplu de calculare a pensiilor, în­cât angajatul, înainte de a se retrage din câmpul muncii, singur să poată determina mărimea pensiei de care se va bucura la bătrâneţe.

O altă mare deficienţă a actualu­lui sistem de pensii din ţara noastră o constituie pensiile unor categorii privilegiate de angajaţi: vameşi, funcţionari publici, procurori, ju­decători, membri de guvern, depu­taţi etc. Mărimea pensiilor acestora trebuie să fie stabilite în funcţie de contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat. În genere, eu cred că ar trebui să fie clar pentru toţi acei care muncesc că cu cât vor munci mai bine, mai mult, îşi vor ridica calificarea, cu atât pensia lor va fi mai mare.

 

– Ce-şi mai propun sindica­tele din Moldova să între­prindă pentru îmbunătăţi­rea condiţiilor de muncă ale angajaţilor din ţară?

 

– Dincolo de perfecţionarea le­gislaţiei munci, salarizării, sindi­catele sunt preocupate şi în ce pri­veşte adoptarea unei legi cu privire la tichetele de masă, măsură care este inclusă în programul de ac­tivitate al actualei guvernări. Noi considerăm că acest act legislativ este unul necesar, deoarece orga­nizarea alimentației lucrătorilor pe parcursul zilei de muncă reprezintă o măsură de economie a salariilor angajaţilor.

În fine, una dintre sarcinile noas­tre cele mai stringente, în a cărei re­alizare sunt implicat eu personal, o constituie crearea instanţelor speci­alizate în Republica Moldova, care să se ocupe de aplanarea litigiilor de muncă. S-au realizat multe stu­dii în acest sens, care demonstrează oportunitatea unor asemenea in­stituţii. Nu este neapărat necesară instituirea unor tribunale ale mun­cii, s-ar putea merge şi pe delegarea unor complete de judecată. Pentru noi, este important să fie simplificat acest domeniu al justiţiei, deoarece legislaţia muncii este un comparti­ment extrem de complicat pentru instanţele de judecată.

 

– Ce aţi dori să le spuneţi tuturor sindicaliştilor din ţară cu ocazia zilei lor pro­fesionale?

 

– Mai întâi de toate, eu aş vrea să mă închin în faţa oamenilor care şi-au consacrat toată viaţa mişcării sindicale, muncesc din entuziasm. Deoarece se ştie că 93 la sută dintre preşedinţii organizaţiilor primare nu sunt plătiţi pentru munca sin­dicală pe care o execută, ce presu­pune încheierea contractelor de muncă, negocieri cu parteneri soci­ali, măsurile de securitate şi igienă a muncii, fac parte din consiliile interramurale etc. Le mulţumesc pentru tot ce fac ei, le doresc tărie de caracter, insistenţă în ce priveş­te apărarea intereselor salariaţilor, membri de sindicat. Trebuie să ne concentrăm mai mult și pe preocu­pările tinerilor, pe care trebuie să-i atragem în mişcarea sindicală.

 

  
La același subiect
Este important să participăm la crearea regulilor pentru piața muncii
Esther LYNCH: „CNSM are multe lucruri pozitive de demonstrat la capitolul protecția angajaților”
Roya GARAYEVA: „Moldova merită toată lauda – este prima țară care i-a primit pe refugiații ucraineni”
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand