12 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

O lege antisocială, discriminatorie, cu efecte demografice dezastruoase

Loading
Fără categorie O lege antisocială, discriminatorie, cu efecte demografice dezastruoase
O lege antisocială, discriminatorie, cu efecte demografice dezastruoase
protest-mame

Foto: publika.md

În numărul trecut al publicației „Vocea poporului” am inserat câteva materiale la tema indemnizațiilor pentru mamele cu copii mici și pentru gravide, atitudinea Organizației de Femei din cadrul „AGROINDSIND” în această chestiune, despre protestele împotriva modi­ficărilor la legea în cauză, la care au participat și membre de sindicat, precum și reacția mi­nisterului de resort. Vă propunem în continuare poziția CNSM în această problemă, foarte importantă pentru societatea noastră.

 

La 13 martie curent, Confederaţia Naţi­onală a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a expediat o scrisoare pe adresa Valentinei Buliga, ministru al Muncii, protecției Soci­ale și Familiei. CNSM a examinat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate tempo­rară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale şi informează despre următoarele.

 

Modificări ce contravin Constituției și Codului European de Securitate Socială

 

CNSM, anterior, prin scrisorile nr. 03-02/09-06/77 din 25.01.2013, 09-06/ 03-02/06-06/767 din 23.08.2013 şi 09-06/03-02/06-06/996 din 01.11.2013, s-a

pronunțat împotriva mai multor modi­ficări la Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru inca­pacitate temporară de muncă şi alte pre­staţii de asigurări sociale, care, cu regret, au fost promovate prin Legea nr. 332 din 23.12.2013 pentru modificarea şi comple­tarea Legii nr.289-XV din 22 iulie 2004.

Proiectul propus în prezent vizează anume modificările asupra cărora sindi­catele s-au pronunțat împotrivă. Dat fiind acest fapt, CNSM nu susţine acest proiect şi insistă asupra următoarelor modificări la Legea nr. 332 din 23.12.2013.

1. La pct. 6, ce vizează modificarea articolul 6, se va expune în următoarea redacție:

„6. Articolul 6:

alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Asiguraţii care au un stagiu total de cotizare de până la trei ani beneficia-ză de dreptul la prestaţii de asigurări so­ciale dacă confirmă un stagiu de cotizare de cel puţin trei luni în ultimele 12 luni premergătoare datei producerii riscului asigurat sau datei naşterii copilului în cazul riscului asigurat pentru creşterea copilului”.

Totodată, alineatele (7) şi (8) urmează a fi abrogate.

Această cerinţă este argumentată de faptul că prin modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea nr. 289 din 22.07.2004, ce vizează majorarea limitei stagiului de cotizare de la trei luni până la nouă luni şi a perioadei anterioare producerii riscului asigurat de la 12 luni până la 24 de luni este neargumentată, fiind şi anti­socială.

Modificările respective lipsesc salariaţii de dreptul la indemnizaţie pentru incapa­citate temporară de muncă şi, prin aceas­ta, de orice sursă de venit, ceea ce vine în contradicţie cu prevederile Constituţiei şi Codului European de Securitate Socială.

Singurul efect al acestor modificări va consta în micşorarea numărului de persoane care urmează să beneficieze de asigurări sociale și, respectiv, reducerea natalității.

 

Mamele singure și tinerii specialiști, scoși din calcul

 

Un risc major îl reprezintă faptul că de aceste prestaţii nu vor putea beneficia ti­nerii specialişti, care nu vor avea stagiul de cotizare corespunzător. Tinerii speci­alişti, în primele nouă luni de activitate, vor fi lipsiţi de dreptul la toate tipurile de indemnizaţii, inclusiv pentru incapa­citatea temporară de muncă, îngrijirea copilului bolnav, fiind total neprotejaţi de către stat. În condiţiile date, este evident faptul că prin modificările menţionate se va înrăutăţi nivelul de protecţie socială a salariaţilor.

Completările la art. 6 al legii prin intro­ducerea alin. (7) diminuează considerabil cuantumul indemnizaţiei pentru conce­diul de maternitate.

Prevederile alin (7), conform căruia dreptul la indemnizaţie pentru maternita­te este oferit numai în cazul înregistrării căsătoriei, prezintă un act discriminatoriu pentru femeile gravide şi vine în contra­dicţie cu prevederile Convenţiei asupra eliminării tuturor formelor de discrimina­re faţă de femei, în vigoare pentru Repu­blica Moldova din 31 iulie 1994. CNSM nu acceptă prevederile alineatului (8), con­form căruia „persoanele care au beneficiat sau beneficiază de prestaţii de asigurări sociale pe teritoriul altui stat nu pot be­neficia de indemnizaţii pentru acelaşi risc asigurat în condiţiile prezentei legi pentru aceeaşi perioadă”, deoarece prin aceasta se încalcă principiul contributivităţii al asiguratului, stipulat în art. 3 al Legii pri­vind sistemul public de asigurări sociale, conform căruia drepturile de asigurări so­ciale se cuvin în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

Cu toate că în pct. 1 al proiectul înain­tat pentru avizare la 13.03.2014 se pro­pune că asiguratul „la cerere” poate opta pentru substituirea cu același număr de luni calendaristice imediat premergătoa­re perioadei incluse în calcul, cu condiția că aceasta va conduce la majorarea cuan­tumului indemnizației, CNSM nu poate fi de acord, deoarece mamele tinere, care nu vor avea un stagiu asigurat de 12 luni, nu vor beneficia de acest drept. Mai mult decât atât, foarte puține persoane vor cere să li se substituie lunile incomplete cu cele complete, necunoscând prevederile aces­tui articol.

2. Punctul 7 ce vizează modificarea ar­ticolului 7 din Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale urmează a fi abrogat.

Totodată, articolul 7 trebuie expus în redacția anterioară acestei modificări.

 

Sunt încălcate principiile sistemului public de asigurări sociale

 

CNSM atrage atenţia asupra faptului că, potrivit art. 54 din legea supremă, „În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului”.

Trebuie de menţionat faptul că, prin această modificare, sunt încălcate prin­cipiile sistemului public de asigurări so­ciale, şi anume: principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege; principiul obligativi­tăţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a participa la sis­temul public, iar drepturile de asigurări sociale se exercită corelativ îndeplinirii obligaţiilor şi principiului contributivită­ţii, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

Acest concept nou al bazei de calcul urmează să fie aplicat şi asupra calculului indemnizaţiei de maternitate şi a indem­nizaţiei pentru creşterea copilului până la vârsta de trei ani. În aceste condiţii este evident că cuantumul acestor două indemnizaţi va fi mai mic, fapt ce descu­rajează naşterea copiilor.

Astfel, femeile vor fi obligate să aleagă să nască copii sau să muncească pentru a acumula stagiul necesar de cotizare, statul influenţând ne­gativ, indirect, decizia de a naşte copii.

În acest caz este straniu faptul că Guver­nul și Parlamentul, știind că modificarea art. 7 din Legea nr. 289/2004 va conduce la micşorarea cuantumului indemnizaţii­lor acordate familiilor cu copii, au promo­vat legea în pofida prevederilor stipulate în programele naţionale şi în Programul de guvernare.

Astfel, conform pct. 87 din Programul naţional strategic în domeniul securităţii demografice a Republicii Moldova (2011-2025), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 768 din 12.10.2011, în vederea realiză­rii obiectivului de redresare consecventă a problemelor demografice, statul urmează să întreprindă acţiuni prioritare. De ase­menea, Guvernul, prin pct. 88 din Pro­gram, a statuat că succesul intervenţiilor în domeniul demografic rezidă în crearea condiţiilor favorabile pentru redresarea natalităţii. În pct. 197, Guvernul constată că pentru a realiza funcţiile familiei este necesar ca statul să acorde suport financi­ar, care va include dezvoltarea cadrului de alocare a indemnizației pentru creşterea copilului, pentru a contribui la atenuarea costurilor directe şi indirecte ale familiei pe care le presupune creşterea copiilor.

 

Priorităţile stabilite de Guvern, neglijate totalmente prin această lege

 

În Planul de acţiuni pentru implemen­tarea Programului național, Guvernul a stabilit drept activitate revizuirea cuantu­murilor prestaţiilor sociale adresate fami­liilor cu copii în scopul majorării acesto­ra.

Concomitent, în Programul de activi­tate al Guvernului Republicii Moldova – Integrarea Europeană: LIBERTATE, DE­MOCRAŢIE, BUNĂSTARE (2011-2014), la Capitolul „Politici sociale” se prevede că o măsură prioritară în cadrul asistenţei sociale este majorarea cuantumurilor in­demnizaţiei unice la naşterea copilului şi a indemnizaţiei lunare pentru creşterea/îngrijirea copiilor.

 

protest-mame-2

Foto: jurnal.md

 

În contextul celor expuse, putem con­stata că prin această lege au fost neglijate pe deplin priorităţile stabilite de Guvern.

CNSM atrage atenţia şi asupra următo­rului fapt: în art. 7 se stabileşte că dacă, pe parcursul a doi ani (24 de luni) vor fi luni în care salariatul nu a obţinut venitul asi­gurat pe motivele: concediu de boală, con­cediu de maternitate, concediu pentru în­grijirea copilului până la vârsta de trei ani, şomaj cu drept de ajutor de şomaj, legea stabilește ca aceste luni să fie incluse în calcul cu venit asigurat în mărimea cuan­tumului unui salariu tarifar pentru cate­goria I de salarizare în sectorul bugetar sau, după caz, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real în vigoare la data producerii riscului asigurat, la locul de muncă de bază al femeii asigurate, iar lunile în care salariatul nu a avut venit asi­gurat din alte motive, acestea se includ în calcul pentru obţinerea indemnizației fără venitul asigurat.

Astfel spus, în loc ca persoanele care se află în aceste situaţii să fie protejate de stat, aşa cum prevede Constituţia ţării şi Codul European de Securitate Socială, se propune ca acestea să fie penalizate prin micşorarea venitului asigurat.

Cu toate că Guvernul propune în pre­zent completarea art. 7 cu alin. (71), prin care se dorește îmbunătățirea situației fe­meilor care vor să nască un următor copil, aflându-se în concediu pentru îngrijirea copilului, acest fapt nu este acceptabil. În acest caz, persoana care s-a aflat în con­cediu de maternitate sau pentru îngrijirea copilului, în cazul naşterii celui de-al doi­lea copil, va beneficia de o indemnizaţie calculată într-un cuantum mult mai redus, deoarece pe parcursul a trei ani salariul va fi în creștere cu peste 30%.

3. Din punctul 10, ce vizează modifi­carea articolului 12 din Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, ur­mează a fi abrogate alineatele (2) și (3).

CNSM nu a acceptat completarea art. 12 din Legea nr. 289-XV cu alineatele (2) și (3), prin care asiguratul este lipsit de dreptul la indemnizaţie pentru incapaci­tate temporară de muncă în cazul suspen­dării contractului individual de muncă şi a altor contracte în vederea executării de lucrări sau prestării de servicii, deoa­rece acest fapt vine în contradicţie cu pre­vederile Codului European de Securitate Socială.

De menţionat că în perioada suspendă­rii contractului individual de muncă asi­guratul este lipsit şi de venitul parţial. Pe deasupra, se mai propune şi lipsirea lui de dreptul de a beneficia de o indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă în caz de boală, atunci când el are nevo­ie să procure medicamente, alimente, să suporte cheltuieli de transport pentru a se deplasa la medic, la farmacie.

4. Punctul 15, ce vizează modificarea alin. (1) al articolului 20 din Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indem­nizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale urmează a fi abrogat.

Alin. (1), articolul 20 trebuie expus în redacția anterioară acestei modificări.

CNSM se pronunţă categoric împotri­vă modificării alin. (1) al art. 20 din Lege, care prevede micşorarea perioadei pentru care se acordă indemnizaţia pentru îngri­jirea copilului bolnav, deoarece aceasta contravine art. 18 din Codul European de Securitate Socială, ratificat de Repu­blica Moldova, care stabileşte că durata prestaţiei poate fi limitată până la 26 de săptămâni, adică până la 182 de zile calen­daristice.

 

Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copiilor de până la trei ani ar trebui dublată

 

5. CNSM susține prevederile pct. 2 al proiectului înaintat pe 13.03.2014.

Suplimentar, CNSM propune ca la art. 18, alin. (6) cifra „30” să fie substituită cu cifra „40”, iar cifra „400” să fie substi­tuită cu cifra „800”.

Propunerea se face ținându-se cont de evoluția minimului de existență pentru copii. Astfel, doar în semestrul I al anului 2013 minimul de existenţă pentru copii a constituit în medie 1533,9 de lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în funcție de vârsta copilului, de la 591,4 de lei pen­tru un copil în vârstă de până la un an și de 1328,4 de lei pentru copii de la unul până la șase ani.

Coraportul dintre indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la trei ani şi valoarea medie a minimului de existenţă pentru copiii în vârstă de 1-6 ani a constituit în anul 2013 doar 69,6%.

Ținând seama de evoluția indicilor prețurilor de consum în anul 2014, in­demnizaţia lunară pentru îngrijirea copi­ilor în vârstă de până la trei ani urmează a fi dublată.

 

Maria CREMINSCAIA,

consultant principal,

expert pe problemele financiare şi social-economice al CNSM

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com