8 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

O familie bătută de soartă așteaptă nu numai milă, dar și susținere financiară

Loading
Fără categorie O familie bătută de soartă așteaptă nu numai milă, dar și susținere financiară
O familie bătută de soartă așteaptă nu numai milă, dar și susținere financiară
ajutor-sindasp

Foto: arhivă personală

Era un plic obişnuit, de care, de altfel, funcţi­onarii publici primesc săptămânal, fiind vorba de scrisori, înştiinţări, prescripţii, ordonanţe etc. Dar această scrisoare era diferită, avea un scris caligrafic, fără greşeli, aşa cum poate scrie o elevă sârguincioasă. Mesajul îmi era adresat mie, ca preşedinte al Consiliului de Femei al Fe­deraţiei SINDASP.

 

 

Era o scrisoare plină de durere, de necaz şi suferin­ţă, dar cu un licăr de spe­ranţă. Autoarea răvașului, Viorica Bujor din satul Ţepilova, raionul Soroca, scria că este grav bolnavă, are probleme serioase cu coloana vertebrală, are un copil invalid de gradul în­tâi, cu vârsta de 15 ani, şi unul de cinci ani care frec­ventează grădiniţa. Trăiesc într-o casă bătrânească, ce riscă să se prăbuşească în orice moment. Viorica mai scria că soţul ei nu are un loc de muncă permanent, iar pentru operaţia de care are nevoie îi trebuie 50 de mii de lei. Cota de teren a vândut-o, iar banii primiţi i-au acoperit cheltuielile pentru consultaţii şi in­vestigaţiile medicale. De­scrierea succintă a situaţiei ascundea însă un adevăr dur, o situaţie dezastruoa­să, o viaţă amară, doi copii bătuţi de soartă, o mama bolnavă şi neputincioasă.

Funcţia de preşedinte al Consiliului de Femei al Fe­deraţiei SINDASP nu prea are tangenţe cu filantropia, din simplul motiv că buge­tul alocat nu prevede astfel de acţiuni. Am încercat să las la o parte scrisoarea, dar strigătul de durere îmi sfâşia inima.

 

g_cnsm

O poveste tristă a unei familii sărmane, cu mama bolnavă și cu un copil invalid

 

M-am gândit că trebuie să fac ceva, dar nu știam cum, la cine să apelez. Sfatul şi susţinerea a venit din partea preşedintelui Federaţiei SINDASP, Vlad Canţîr. Receptivitatea şi bunăvoinţa dumnealui s-a aliniat la ajutorul altor prieteni şi cunoscuţi de-ai mei, cu care am adunat mijloace financiare pentru a susţine această familie în pragul sărbătorilor de Paşti. Într-o dimineaţă plo­ioasă din săptămâna patimilor, împreună cu Ser­giu Nicula, președinte AST Străşeni, am pornit spre strigătul de deznădejde al Vioricăi Bujor.

Noi, cei care am rămas acasă, cunoaştem foarte bine situaţia satelor noas­tre pustiite, a caselor triste care îşi aşteaptă gospoda­rii să se întoarcă, a bătrâ­nilor rămași singuri, care stau nemişcaţi ore întregi în faţa porţilor, poate le trece cineva pragul, a fân­tânilor din care de multă vreme nimeni n-a scos apă, a copiilor lăsaţi în grija bu­nicilor ori a neamurilor. Aceste constatări sunt par­te componentă a multor sate din Moldova. O astfel de impresie ne-a lăsat şi mahalaua în care locuieşte Viorica Bujor din satul Ţe­pilova şi să mă ierte gospo­darii din sat, nu urmăresc să supăr pe cineva.

 

Un copil fericit de darurile primite

 

Faptele descrise în scri­soare erau floricele pe lân­gă ceea ce am văzut la faţa locului. Căsuţa stă să se prăbuşească în orice clipă, atât doar că e sprijinită de nişte proptele, cu două odăiţe mici şi sărăcăcioa­se, cu un copil invalid de 15 ani, dar care la vedere pare a avea 6-7 ani, o fe­meie tânără, dar bolnavă şi neputincioasă, şi Vlăduţ – un copil frumos, plin de voie bună, mult mai matur pentru cei 5 ani ai săi, care în acea zi a ţinut cu tot di­nadinsul să nu meargă la grădiniţă, dar să aştepte oaspeţii de la Chişinău.

 

ajutor-sindasp-2

Foto: arhivă personală

 

În scrisoare se arăta că soţul Vioricăi nu lucrează, dar tocmai aflasem că mer­ge undeva să muncească cu săptămâna, de unde se în­toarce cu 160 de lei pentru 5-6 zile de muncă. Nu tre­buie să fii mare analist ca să-ţi dai seama că este mai mult o umbra de bărbat, un leneş şi nepriceput. Pentru că oriunde îţi aruncai pri­virile, vedeai lipsa mâinilor de gospodar.

Cu inima strânsă de du­rere, cu un nod în gât, am ascultat povestea tristă a Vioricăi Bujor. Diagnos­ticul bolii şi investigaţiile medicale sunt plasate pe un disc şi pe două foi de hârtie. Le-am luat cu mine ca să încerc, împreună cu prietenii, să găsim posi­bilităţi pentru a o ajuta să fie operată. Îmi dau foarte bine seama că astfel de ca­zuri sunt multe în Moldova, dar am putea să ne consoli­dăm forţele şi să susţinem această femeie. De aceea, apelez la bunăvoinţa dum­neavoastră pentru susţine­rea Vioricăi Bujor din satul Ţepilova, raionul Soroca.

Ploaia părea că nu mai conteneşte. Împreună cu colegii mei, trişti şi ei de cele văzute, am încercat să o încurajăm pe Viorica, precum că totul va fi bine. Numai Vlăduţ era bucuros de darurile primite, niște hăinuţe noi şi dulciuri, un cozonac, câteva cutii cu produse alimentare şi conserve, se chinuia să despacheteze o cutie mai mare, în care era un cuptor electric. Acești oameni bol­navi și necăjiţi au nevoie de susţinere. Haideţi, din pu­ţinul pe care îl avem, să-i întindem o mâna de ajutor Vioricăi Bujor.

 

Vera SCHIRLIU,

preşedintele Consiliului de Femei al Federaţiei SINDASP

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com