24 ianuarie 2020
Chisinau
Dialoguri

Natalia SUBOCI: “Important e ca salariaţilor să le fie respectate drepturile”

Loading
Dialoguri Natalia SUBOCI: “Important e ca salariaţilor să le fie respectate drepturile”
Natalia SUBOCI: “Important e ca salariaţilor să le fie respectate drepturile”
Natalia Suboci

Foto: vocea.md

Rolul businessului privat în dezvoltarea economică a ţării este unul în creştere, la fel ca şi ponderea an­gajaţilor care îşi desfăşoară activitatea în acest sector. În acest conext, sarcina autorităţilor statului este atât de a crea condiţii favorabile pentru activitatea înreprinderilor mici şi mijlocii, cât şi de a asigura pro­tejarea drepturilor şi intereselor salariaţilor. Şi dacă unii dintre angajatori cunosc şi respectă legislaţia în vigoare, alţii văd afacerile doar ca pe o sursă de profit. Despre situaţia existentă la capitolul respectării legislaţiei muncii în sfera antreprenoriatului am discutat cu Natalia Suboci, preşedinta Federaţiei Sindi­cale din Republica Moldova „Moldova-business-sind”.

 

– Dnă preşedinte, care sunt principale­le priorități de moment ale sindicatu­lui pe care îl conduceți?

– În ultimul timp, ne gândim tot mai mult că ar fi bine să transmitem ştafeta ti­nerilor. Viața se schimbă atât de frecvent, apar lucruri noi. Și poate că tinerii nu au atât de multă experienţă de viaţă, dar ei vin cu o atitudine nouă, cu una în stare să-i consolideze pe semenii lor, să-i mo­lipsească de o anumită idee, să le aducă la cunoştinţă esenţa mişcării sindicale.

Uneori se întâmplă ca atunci când tine­rii aud de la noi despre mișcarea sindicală, să ne privească ca pe un fenomen din tre­cutul sovietic. Există o anumită percepție ca şi cum am încerca să implementăm as­tăzi sindicatele care erau atunci. Acestea sunt, însă, două lucruri diferite. Atunci, funcția sindicatelor era de a deservi oa­menii, iar acum, rolul lor e să lupte pen­tru drepturile şi interesele salariaţilor în chestiuni cum ar fi angajarea la serviciu, concedierea, odihna.

Acum avem un sistem economic nou. În perioada sovietică nu existau proprie­tari, patroni de întreprinderi, ci doar re­surse şi, pur şi simplu, manageri. Scopul primordial al patronilor este să obţină profit. Ei sunt preocupați de gândul de a face în aşa fel ca lucrul prestat de angajați să fie cât mai ieftin, iar profitul – cât mai mare.

Faptul că angajatorii încearcă să oco­lească legislația ce apără interesele oame­nilor îl putem simți pe pielea proprie sau prin experienţa prin care trec prietenii noştri, tinerii şi nu doar ei.

– Și nu există suficiente pârghii pentru protejarea drepturilor și intereselor angajaților?

– Legile de care dispune ţara noastră sunt minunate, în special, Codul muncii. Cum sunt, însă, implementate aceste legi?! Şi avem noi oare posibilități reale pentru a-i impune pe patroni să le respecte, să poarte răspundere pentru încălcarea lor?!

 

Moldova-business-sind

Foto: vocea.md

 

De fiecare dată când vin la mine oameni care lucrează prin întreprinderile mici cu probleme legate de încălcarea evidentă a drepturilor lor, primul lucru pe care îl pot face e să clarific dacă a fost angajat legal. Am avut cazuri când ne adresam cu pro­blema încălcării drepturilor, iar patronii afirmau că nu cunosc acea persoană în general, că nu lucrează acolo. Problema constă în aceea că mulţi angajatori nu au cunoştinţe juridice. Ei ştiu că oricum nu vor păţi nimic.

– Cum vedeți ieșirea din această situație?

– Una din inițiativele promovate de conducerea actuală a Confederaţiei Naţio­nale a Sindicatelor din Moldova este crea­rea tribunalelor de muncă. Despre aceasta s-a discutat şi cu Guvernul anterior şi sunt convinsă că şi actualul va fi la curent cu această iniţiativă. Pe vremea fostului mi­nistru al Justiţiei Alexandru Tănase, actu­alul preşedintele al Curţii Constituţionale, aproape că se ajunsese la o înţelegere. El considera că este necesar să existe și la noi tribunale de muncă, așa ca în multe state din Europa şi din Ţările Baltice.

Aceste instanțe au menirea de a exa­mina doar probleme legate de încălcarea legislaţiei muncii, în special, de la între­prinderile private. La proces participă trei persoane – una neutră, adică judecătorul, alta e din partea patronatului şi a treia –din partea sindicatului. În acest caz, li­tigiile sunt soluţionate rapid, nu ca în in­stanţa de judecată. Din păcate, însă, chiar şi mulţi miniştri actuali apără interesele patronilor, dar nu ale sindicatelor sau, mai exact, ale salariaților.

– Cum a evoluat activitatea acestui sin­dicat pe parcursul anilor și la ce etapă se află acum?

– Sindicatul nostru a fost constituit pe 25 noiembrie 1989. Este un sindicat re­lativ nou, iar necesitatea constituirii lui a apărut în contextul în care se elabora o politică economică nouă. Atunci erau cre­ate cooperativele, apărea cadrul legislativ privind proprietatea privată. Multă lume s-a pomenit în afara sindicatelor, adică toți cei care plecau de la întreprinderile de stat. Astfel a apărut necesitatea de a crea un sindicat care să fie orientat nu spre o ramură a economiei, ci spre o nouă formă de proprietate și să cuprindă cooperativele şi sectorul privat.

Iniţiativa a venit de la cei care au creat cooperative și aveau nevoie de o structură sindicală care să-i unească. Problema con­sta în aceea că, până în 1992, contribuţia de asigurări sociale se efectua doar prin intermediul sindicatelor. Între timp, sindi­catul nostru a avut parte de multiple căderi și urcuşuri. E la fel ca și cu businessul. Azi poate să existe și să fie profitabil, iar mâine se schimbă conjunctura, conducerea şi se poate întâmpla ca întreprinderea să fie li­chidată, să fie creată alta nouă sau să facă o fuzionare. Este un proces continuu.

– Ce reprezintă în prezent acest sindi­cat?

– În prezent, dispunem de aproximativ zece mii de membri. Avem 850-880 de or­ganizaţii primare. Eu cred că nu am trecut niciodată printr-o perioadă mai complica­tă ca acum. Mie îmi pare că în țara noastră nu există dorință în ce privește dezvoltarea businessului mic și mijlociu, în timp ce în țările occidentale economia se bazează pe aceste întreprinderi. Eu presupun că e vorba despre interesul marelui capital care nu le permite întreprinderilor mici să se dezvolte. Are loc un fel de luptă în planul impozitării, al instituțiilor de control.

 

g_dialoguri

Una din iniţiativele promovate de conducerea actuală a CNSM este crearea tribunalelor de muncă

 

Aceasta explică și de ce oamenii care muncesc în străinătate expediază o parte din banii câștigați familiilor, iar restul ar putea să-i investească în mici afaceri, dar nu o fac. Ei îi investesc în imobile sau în scopuri personale. Doar patru la sută din­tre aceștia se lansează în afaceri. Acest lucru se întâmplă din cauza că nu există siguranța că vei avea de câștigat, că nu va veni mâine un inspector fiscal sau alt controlor și îți va închide afacerea, că nu vor veni niște persoane ca să-ți cumpere businessul sau să-l acapareze prin alte me­tode.

– Cum ați caracteriza, totuși, situația actuală privind respectarea legislației muncii de către antreprenori?

– Dispun de exemple pozitive, când angajatorii respectă legislația și își susțin angajații. Le plătesc după merit și obțin și ei profituri bune. Din păcate, însă, sunt prea puține exemple de acest fel. Cei mai mulți, dimpotrivă, consideră că dacă au creat astăzi o afacere, nu știu ceva fi mâine și vor să scoată din aceasta tot ce pot. Nu-i interesează dacă oamenii au condiții bune de muncă sau de viață.

Știu că în multe țări care au trecut la eco­nomia de piață, în acest stadiu de dezvoltare a existat un procent foarte mare de antre­prenori care vedeau exploatarea ca moda­litate de a obține profit. Mă miră că Gu­vernul nostru se laudă că atrage investiții, dar nu apără interesele cetățenilor în ra-port cu acești angajatori. Este de la sine înțeles că străinii vin cu intenția de a obține venituri mai mari decât în țările lor. Im­portant e ca oamenii noștri să beneficie-ze de drepturile ce li se cuvin, iar demnita­rii să aibă în vedere acest lucru.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com