Mai bine de 80% dintre antreprenorii ţării, potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Cercetări Economice, consideră că starea drumurilor din ţară s-a înrăutăţit în ultimii doi ani şi o văd ca o piedică pentru dezvoltarea afacerilor. Este un paradox, în condiţiile în care tot auzim că anual se dau miliarde de lei din Bugetul de stat, din Fondul rutier, din donaţii externe pentru reparaţia, întreţinerea curentă a reţelei de drumuri auto din RM. Doar anul trecut, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor i-au fost alocate peste un miliard şi 200 de milioane de lei pentru gospodăria drumurilor.
Avem bani, nu avem drumuri bune
Un audit recent al Curţii de Conturi arată că aproape 80 la sută din drumurile naţionale se află într-o stare bună sau medie. În timp ce cu drumurile locale e jale mare. Cam 60% din acestea sunt stricate de-a binelea. Aşa că antreprenorii au tot dreptul să fie nemulţumiţi de starea șoselelor din ţară.
De ce drumurile noastre toate: fie locale, fie naţionale, nu au ajuns să arate ca într-o ţară civilizată? Astfel încât să fie practicabile pe orice vreme a anului, să nu distrugă mijloacele de transport auto? Lipsa de bani, precum s-a speculat multă vreme? Acum, acest pretext nu mai ţine.
Or, după cum arată un raport al Curţii de Conturi, banii pentru reabilitarea şi întreţinerea drumurilor auto din ţară curg gârlă. Nu suntem în stare să-i folosim conform destinaţiei, adică pentru îmbunătăţirea calităţii drumurilor noastre.
Potrivit sursei citate, Întreprinderea de Stat „Administraţia de Stat a Drumurilor”, „gospodarul” nemijlocit al drumurilor din ţară, nu a fost în măsură să valorifice anul trecut peste 40 de milioane de lei pentru întreţinerea drumurilor publice. Din Fondul rutier s-au alocat un miliard 225 de milioane de lei pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a drumurilor din ţară, din care 80,5 milioane au rămas nefolosite. Culmea impotenţei noastre, nici măcar nu suntem în măsură să asimilăm banii acordaţi de donatorii externi. Gradul de absorbţie a mijloacelor financiare obţinute din surse străine este de doar 40 la sută. Doar anul trecut, nu au fost valorificate aproape 54 de milioane de lei din Bugetul de stat cu această destinaţie.
Bani publici, aruncaţi în vânt
Totuşi, ce se întâmplă, cum sunt cheltuite sutele de milioane, miliardele de lei alocate din Bugetul de stat, din Fondul rutier, din donaţiile finanţatorilor externi pentru îmbunătăţirea calităţii drumurilor noastre? Curtea de Conturi acuză conducerea Întreprinderii de Stat „Administraţia de Stat a Drumurilor” pentru faptul că a încălcat în repetate rânduri legislaţia atunci când a achiziţionat, a recepționat lucrările executate la construcţia şi reparaţia multor drumuri auto din ţară, precum R20 „Rezina–Orhei–Călăraşi”; R30 „Anenii Noi–Căuşeni–Ştefan Vodă–frontiera cu Ucraina” şi altele, din care cauză s-au finanţat volume de lucrări care nu erau incluse în contractele de antrepriză.
Tot această instituţie, conform Curţii de Conturi, se face vinovată de faptul că nu a estimat valoarea contractelor de lucrări potrivit preţurilor de piaţă, ceea ce a dus la majorarea valorii lucrărilor de reparaţie luate în primire cu aproape 42 de milioane de lei. A fost depăşit plafonul maxim de cheltuieli peste ofertele prezentate la licitaţii cu aproape nouă milioane de lei. Nu s-au încasat opt milioane de lei cu titlu de garanţie de bună executare a lucrărilor de la agenţii economici care nu au respectat contractele de antrepriză. Multe contracte nu au fost respectate în privința termenului de îndeplinire a lucrărilor, însă Întreprinderea de Stat „Administraţia de Stat a Drumurilor” nu a recurs la sancţiuni.
În plus, multe societăţi pe acţiuni „Drumuri” au cheltuit în mod iresponsabil milioane de lei pentru îngrijirea drumurilor. Bunăoară, ca urmare a ignorării principiului de contractare a lucrărilor de întreţinere a drumurilor pe timp de iarnă în baza statisticii multianuale a precipitaţiilor, întreprinderea a achiziţionat anul trecut o cantitate de sare a cărei valoare depăşeşte cu aproape 10 milioane de lei pe cea estimată la licitaţie.
Licitaţii cu perdele trase
O harababură întreagă a constatat Curtea de Conturi şi în ceea ce priveşte organizarea licitaţiilor publice de către Întreprinderea de Stat „Administraţia de Stat a Drumurilor” pentru achiziţionarea mărfurilor, a lucrărilor şi serviciilor din mijloacele Fondului rutier. Se dovedeşte că în cadrul celor 72 de licitaţii publice au fost încheiate 27 de contracte în valoare de 455 de milioane de lei, fără a se asigura publicitatea şi transparenţa procedurilor de achiziţii. Adică, contractele cu pricina nu au fost incluse în anunţurile de intenţie şi în planul de achiziţii publice pentru anul trecut. Mai mult ca atât, administraţia întreprinderii a anulat 28 de licitaţii.
Mai grav, constată Curtea de Conturi, Întreprinderea de Stat „Administraţia de Stat a Drumurilor” şi-a permis să cheltuiască peste 320 de milioane de lei fără a organiza licitaţii publice. Iar cu unii agenţi economici aceasta a încheiat contracte fără a verifica dacă respectivele firme dispun de capacităţile necesare pentru îndeplinirea lucrărilor proiectate. Altora le-au fost prelungite termenele de executare a lucrărilor indicate în contracte fără a se recurge la sancţiuni. Acum trebuie să ne mai mire faptul de ce unele companii, precum „Lusmecon”, câştigă pe un cap contractele privind construcţia, reparaţia drumurilor din ţară? Este ştiut că patronul acestei firme nu-i altcineva decât Galina Ghilaş, soţia directorului Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Anatol Ghilaş. Profitul respectivei companii a crescut anul trecut de 2,5 ori, adică cu peste 13 milioane de lei. Deşi are aproape cel mai înalt cost din ţară pentru reparaţia unui kilometru de drum, compania „Lusmecon”, practic, a monopolizat procesul de reabilitare a traseului Orhei–Rezina, pentru care Guvernul a alocat anul acesta 160 de milioane de lei.
Legislaţia imperfectă încurajează hoţia
Se zice că întreţinerea, reparaţia anuală a unui kilometru de drum public în ţara noastră costă cam 110 mii de lei. Dar cine a calculat, conform căror norme, criterii? Or, Curtea de Conturi ne spune că Republica Moldova nu are o bază normativ-legală adecvată, pe potriva condiţiilor şi cerinţelor actuale de construcţie şi reparaţie a drumurilor publice. Nu există normativele de rigoare pentru stabilirea volumului mijloacelor necesare pentru întreţinerea unui kilometru de drum. Câtă vreme acest vacuum legislativ se va menține, risipa, furtul de bani publici alocaţi pentru drumurile noastre nu se va opri.