Miliardul a fost furat de şefi, dar suferă subalternii

Foto: deschide.md

Sperăm că organele de anchetă, instanţele de judecată se vor lămuri până la urmă şi ne vor spune şi nouă cine, pe ce căi a scos din ţară milioanele de dolari din cele trei bănci care au fost lichidate. Deocamdată, se vehiculea­ză diferite versiuni privind şiretlicurile la care s-au dedat hoţii miliardului de dolari SUA. Astfel, potrivit unor surse din sistemul bancar, transferurile criminale de bani din aceste bănci s-au făcut aproape de miezul nopţii, exact cum procedează hoţii, şi de ele ştiau doar două-trei persoane: directorul băncii şi poate cineva din adjuncţii săi. Toate aceste operaţiuni dubioase se făceau pe ascuns, pentru ca nu cumva să afle angajaţii instituţiilor bancare.

Sub tăvălugul BNM nimeresc şi persoane nevinovate

Însă, când a venit vremea aplicării mă­surilor de intervenţie urgentă, de stopare a acţiunilor ilegale şi de pedeapsă, au sufe­rit angajaţii acestor trei bănci, care nu au avut nici în clin, nici în mânecă cu transfe­rurile criminale prin care au fost scoși ba­nii din ţară. Aceasta după ce Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a decis, în noiembrie 2014, să instituie moratoriu asupra conturilor persoanelor afiliate celor trei bănci. Adică administratorii, membri ai comitetelor de credit şi rudele lor de gra­dul 1 (părinţi, copii, soţii) au fost lipsiţi de dreptul de a ridica, de a se folosi de banii care se aflau cu titlu de depozit.

Drept urmare, s-a ajuns la ridicol, la ab­surd şi stări de nervozitate. În acest sens aş invoca și cazul revoltător al Svetlanei Levcenco, contabil-şef al filialei nr. 44 din Teleneşti a Băncii de Economii, care nu a mai putut răbda batjocura şi i-a scris prim-ministrului ţării. Vorba e că, acum un an şi ceva, Veaceslav, feciorul dumneaei, a fost consultat de medici oftalmologi, care i-au indicat o intervenţie chirurgicală pentru a-l salva de la orbire. În plus, băiatul tocmai termina studiile la un colegiu şi-şi propu­nea să meargă la facultate, contra plată. Aşa că Svetlana avea nevoie urgent de o sumă impunătoare de bani pentru tratamentul şi studiile băiatului dânsei.

Din fericire, ea dispunea de o sumă bu­nişoară de bani în valută străină la banca la care lucra, care s-a adunat din transferurile de peste hotare ale tatălui băiatului, care lucra la Moscova. Dar nefericirea dumnea­ei a fost că numele ei fusese inclus în lis­ta persoanelor afiliate ale căror conturi de depozit din bănci au nimerit sub incidenţa hotărârii Consiliului de administrare al BNM.

Astfel încât Svetlana Levcenco a fost lipsită de dreptul de a se folosi de propriii săi bani pentru a plăti intervenţia chirur­gicală la care urma să fie supus feciorul ei, precum şi studiile acestuia. Or, din salariul ei mizerabil, de trei mii şi ceva de lei, este imposibil de a suporta aceste cheltuieli enorme.

Decizia BNM vine în contradicţie cu Constituţia

La fel ca şi Svetlana Levcenco au păţit-o zeci şi sute de angajaţi din cele trei bănci care au fost închise. Toate aceste persoane au considerat că, adoptând hotărârea 

cu pricina, administraţia BNM a încălcat drep­tul omului la proprietatea privată, un drept garantat de articolul 4 din Constituţia țării. De exemplu, administratorii filialelor băncii comerciale „Banca Socială” din raionul Ta­raclia i-au expediat acum aproape un an de zile lui Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, o scrisoare prin care i-au solicitat să se revi­nă la această hotărâre a BNM şi să permită efectuarea plăţilor din conturile de depozit ale persoanelor fizice din filialele din ţară, deoarece acestea nu poartă nici o vină pen­tru ilegalităţile privind furtul miliardului de dolari, întrucât au drepturi limitate, nu pu­teau lua decizii privind operaţiunile bancare neconforme cu legislaţia privind prevenirea şi combaterea spălării de bani, eliberarea creditelor de sume deosebit de mari. Dim­potrivă, ei se arată revoltaţi de faptul că de-a lungul timpului au chemat rudele să depună banii în băncile în care lucrează, iar după adoptarea hotărârii BNM de la sfârşitul lui 2014 nu pot ridica sumele de bani care li se cuvin şi le aparţin.

Federaţia SIBA consideră incorectă blocarea conturilor

Din păcate, solicitarea angajaţilor ban­cari din raionul Taraclia, precum şi din alte raioane ale ţării, nu a fost luată în seamă de guvernatorul BNM. Aşa că Federaţia Sin­dicatelor Lucrătorilor Instituţiilor Bancare şi de Asigurări din Moldova (SIBA) a fost asaltată de multiple petiţii, plângeri ale an­gajaţilor celor trei bănci lichidate, în care se vorbea că pe perioada instituirii adminis­trării speciale la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au fost blocate conturile de depozit ale salariaţilor, identificate drept persoane afiliate acestor trei bănci.

După examinarea lor, conducerea Fede­raţiei SIBA a considerat „drept absolut inco­rectă blocarea conturilor de depozit ale per­soanelor considerate afiliate băncii”. Cu atât mai mult cu cât, se mai adaugă în comenta­riul Federaţiei SIBA, acestea nici nu acordau credite. De aceea, Victor Onici, preşedintele federaţiei, a venit cu propunerea ca hotărâ­rea Consiliului de administrație al BNM din noiembrie 2014 să devină un subiect pentru agenda Comisiei Naţionale pentru consul­tări şi negocieri colective, încât angajaţii celor trei bănci, care nu au fost implicaţi în furtul miliardului, să nu fie pedepsiţi alături de cei care au săvârşit hoţia.