Majorarea salariilor, un remediu sănătos de tratare a sărăciei

Foto: agora.md

În condiţiile de azi, când talazurile scumpirilor erodează tot mai mult ni­velul de trai, o altă cale de scăpare de sărăcie pentru angajaţi, în afară de majorarea salariilor, nu există. De aceea, sindicatele din ţară pledează în mod neabătut pentru creşterea lefurilor salariaţilor. Anul acesta, Confe­deraţia Naţională a Sindicatelor din Moldova a făcut mai multe demer­suri în acest sens. De exemplu, în primele zile ale lui aprilie, Consiliul Ge­neral al CNSM a făcut o declaraţie prin care a cerut stabilirea salariului minim pe ţară în mărime de 60 la sută din salariul mediu pe economie, perfecţionarea cadrului legislativ în domeniul salarizării în sectorul real al economiei. Iar mai recent, cu ceva mai mult de o lună în urmă, în ca­drul Forumului social, Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM, a sonori­zat revendicarea Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova de a aduce salariul minim pe ţară la nivelul minimului de existenţă.

Remunerarea muncii trebuie să fie după metodologia UE

De bună seamă, de multă vreme, sindi­catele insistă asupra majorării salariului minim pe ţară. Or, mărimea acestuia, de 1000 de lei, acoperă doar 61 la sută mini­mul de existenţă. Ana Modovanu, şefa De­partamentului protecţie social-economică al CNSM, consideră că salariul minim tre­buie indexat sau mărit, în primul rând, în funcţie de evoluţia preţurilor. În general, sindicatele au în vedere două etape de ma­jorare a salariului minim pe ţară. Mai în­tâi, ridicarea nivelului acestuia la cel al mi­nimului de existenţă, după care se ţinteşte preluarea experienţei ţărilor europene, în care salariul minim este în funcție de sa­lariul mediu. E timpul să depăşim tot felul de bariere şi să instituţionalizăm exerciţiul de stabilire a unui salariu minim în funcţie de salariul mediu pe ţară, sugerează Ana Moldovanu. Or, în timp ce în majoritatea ţărilor europene salariul minim garantat este egal cu 50-60 la sută din salariul me­diu, în Republica Moldova, salariul minim constituie mai puţin de 25 la sută.

Mărimea salariilor compromite calitatea forţei de muncă

Dumneaei consideră că salariile mici contribuie la diminuarea interesului anga­jaţilor pentru autoperfecţionare profesio­nală, pentru creşterea productivităţii mun­cii. Din cauza salariilor mici, profesorii şi alte categorii de specialişti sunt nevoiți să practice şi alte profesii sau să desfăşoare o activitate foarte intensă în gospodării­le casnice. Aceasta conduce la reducerea nivelului de calificare, a responsabilităţii pentru rezultatele muncii prestate. Remu­nerarea slabă a muncii determină o migra­re „morală” a specialiştilor către păturile inferioare ale societăţii şi pierderea presti­giului de altădată a profesiunilor deţinute. Ca urmare, calitatea formării profesionale a tinerilor specialişti este scăzută. Actualul salariu nu ia în calcul valoarea socială în­altă a muncii şi nu stimulează executarea funcţiilor sale economice. Salariile mici, pe care le afişează agenţii economici la oficiile forţei de muncă, îi ţin pe şomeri la distanţă de locurile vacante de muncă. Drept con­firmare vine informaţia recentă difuzată de către Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, potrivit căreia în ţară se atestă 7350 de locuri vacante, pe care ni­meni nu le revendică. Aceasta în timp ce numărul şomerilor din Republica Moldo­va depăşeşte 55 de mii de persoane.

De asemenea, Centrul analitic „Expert Grup” consideră drept rezonabilă mărimea salariului minim de aproape 40 la sută în raport cu salariul mediu pe economie. De­oarece, ni se explică, minimul de existenţă al unei persoane din ţara noastră reflectă această proporţie.  Unde mai pui că acest raport este propus şi de către Organizaţia Internaţională a Mun­cii ca un obiectiv de referinţă.

În acelaşi timp, atât în ţara noas­tră, cât şi peste hotare, se aud voci care avertizează că majorarea salariului minim comportă riscuri mari. De exem­plu, citeam nu demult că introducerea, începând cu anul acesta, a salariului mi­nim pe economie în Germania forţează tot mai mulţi oameni să-şi caute de muncă „la negru“. Dorin Vaculovschi, doctor confe­renţiar, preşedinte al Departamentului de management social de la Academia de Stu­dii Economice, autorul unui studiu realizat la comanda Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, acceptă că unii experţi locali contestă majorarea sa­lariilor prin hotărâri de Guvern, prin legi votate de Parlament, pentru că, în viziunea lor, asemenea decizii ale statului ar genera procese inflaţioniste, ar conduce la o creş­tere a şomajului în ţară.

Preţurile cresc din cauza proastei guvernări

De bună seamă, explică Dorin Vacu­lovschi, „creşterea nejustificată a salari­ilor generează o inflaţie prin cerere, în momentul în care veniturile populaţiei nu sunt acoperite cu o masă suficientă de bunuri şi servicii”. Însă el obiectează că în Republica Moldova, cu o economie mică şi deschisă, creşterea preţurilor este pro­vocată mai degrabă de factori externi. În primul rând, se are în vedere remitenţele, adică sutele de milioane de dolari și euro trimise anual în ţară de către moldovenii care muncesc peste hotare, care contribu­ie la creşterea consumului în ţară. În afară de aceasta, mai adaugă expertul, scumpi­rile survin ca urmare a ajustării preţurilor în ţara noastră la cele din statele vecine. Aşadar, conchide acesta, inflaţia în Repu­blica Moldova este „o inflaţie prin ofertă”, care, în ultima vreme, este alimentată de furturile masive din sistemul bancar. Deci, ar reieşi după Dorin Vaculovschi, majora­rea salariilor nu riscă să conducă la creşte­rea preţurilor.

Creşterea salariilor aduce însănătoşirea pieţei muncii

De asemenea, se vehiculează că majora­rea salariilor minime prin decizia statului ar stimula extinderea şomajului în ţară. Dorin Vaculovschi nu exclude o asemenea perspectivă, dar acest impact va fi unul de moment. Într-adevăr, explică el, firmele care vor suporta pierderi din cauza creş­terii cheltuielilor ca urmare a majorării salariilor minime, vor fi nevoite să reducă numărul de angajaţi, alegând să ridice efi­cienţa muncii lucrătorilor care vor rămâne să lucreze. Astfel încât creşterea salariilor va conduce la eficientizarea funcţionării mecanismului pieţei muncii din ţară şi la „transformarea salariului într-un preţ ve­ritabil de echilibru pe piaţa muncii”. Dar chiar şi în aceste condiţii, susţine expertul, după majorarea salariilor nu va exista o presiune grea din cauza şomajului, deoa­rece el crede că cea mai mare problemă a pieţei muncii din Republica Moldova nu o constituie şomajul, ci funcţionalitatea acesteia. De bună seamă, precum am ară­tat la început, în ţara noastră sunt mii de locuri de muncă vacante şi, după cum mi s-au plâns mulţi patroni de firme, mai ales din mediul rural, vor să facă angajări ma­sive, însă, din păcate, nu au pe cine.

Totuşi, expertul este de părere că ex­tinderea şomajului, ca urmare a majorării salariilor, va avea doar un caracter efemer. Întrucât creşterea economică generată de sporul cererii efective va încuraja crearea locurilor noi de muncă, mult mai produc­tive, ceea ce va absorbi surplusul de braţe de muncă pe piaţa muncii. Deci, în conclu­zie, ar fi de spus că argumentele lui Dorin Vaculovschi ne conving că majorările de salarii, pentru care pledează sindicatele din Moldova, dacă ar fi să ne exprimăm în limbajul medicilor, reprezintă un remediu efectiv de combatere a sărăciei, fără efecte colaterale. Rămâne doar ca Guvernul să aplice această reţetă!