Majorarea primelor de asigurare medicală, fără argumente consistente

Foto: basarabia.md

Ministerul Sănătăţii din Republica Moldova, contrar politicii bugetar-fiscale pentru anii 2015-2017, propune majorarea în anul viitor a cotei primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM), ridicându-o la 4,5% achitată atât de patroni, cât şi de angajaţi, adică de la 8% la 9%, în total. Asta chiar dacă abia acum un an guvernul şi parlamentul au susţinut propunerea ministerului de resort, majorând de la 3,5% la 4% suma primelor pentru dreptul de a beneficia de serviciile incluse în poliţa de asigurare, adică de la 7% la 8%, în total.

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) se pronunţă cate­goric împotriva acestei iniţiative, consi­derând că aceasta nu are nici un temei. Acţionând în baza Legii sindicatelor şi ne­fiind de acord cu propunerile Ministerului Sănătăţii, CNSM a expediat pe adresa mi­nistrului Sănătăţii, Andrei Usatîi, o scri­soare cu un şir de argumente care explică poziţia sindicatelor şi confirmă ilegalita­tea majorării cotei primelor de asigurare medicală.

Proiect de buget fără analize şi calcule necesare

Maria Creminscaia, consultant prin­cipal–expert pe probleme financiare şi social-economice al CNSM, a declarat pentru „Vocea poporului” că, după studi­erea proiectului de Lege privind fondurile de asigurare medicală obligatorie pentru anul 2015, prezentat pentru aviz, confede­raţia constată necorespunderea acestuia cu legislaţia în vigoare. În avizul CNSM se menţionează că proiectul respectiv a fost elaborat cu încălcarea Legii privind acte­le legislative, nota explicativă nu conţine studiul de fezabilitate, informaţii privind cheltuielile suplimentare din partea pa­tronului, dar şi a angajatului.

Lipsesc analiza şi argumentele privind necesitatea adoptării cotei majorate a pri­melor de asigurare medicală pentru anul 2015, precum şi studiul în ce mod acest lucru va influenţa activitatea întreprinză­torilor, dar şi a angajaţilor din cauza creş­terii poverii fiscale.

Şomerii achită pentru poliţa medicală de două ori mai mult decât angajaţii

Maria Creminscaia aduce un argument în acest sens. În anul 2015, salariul me­diu prognozat va creşte în comparaţie cu anul curent cu 275 de lei, adică cu 6,5%, iar prima de asigurare obligatorie a asis­tenţei medicale, potrivit proiectului, se va majora cu 33,5 lei, adică cu 19,8%. Cu alte cuvinte, creşterea deducerilor din salariu în fondul de asigurare obligatorie a asis­tenţei medicale va fi de trei ori mai mare decât majorarea prognozată a salariului mediu pe ţară, mai ales că creşterea reală a acestuia, luând în calcul rata inflaţiei, va constitui 1,5%.

Totodată, potrivit Mariei Creminscaia, în nota explicativă la proiectul de lege lip­seşte analiza executării capitolului chel­tuieli al bugetului din ultimii doi ani, şi executarea planificată a acestuia în anul curent, calculele veniturilor şi cheltuielilor planificate pentru anul viitor, precum şi prognozele acestora pentru viitorii doi ani, aşa cum este prevăzut de lege. Ministerul, invocând că proiectul de lege a fost elabo­rat în baza Prognozelor indicilor macroe­conomici pentru anii 2013-2017, potrivit cărora fondul salarial pentru anul 2015 este prognozat în valoare de 33,7 mlrd. de lei şi, calculând venitul din suma de 32,9 mlrd. de lei, nu a argumentat suma fon­dului salarial, din care nu vor fi reţinute primele de asigurare medicală obligatorie în corespundere cu legislaţia.

La calcularea veniturilor primelor de asigurare în formă de sumă fixă din partea persoanelor asigurate în mod individual, ministerul nu a indicat numărul real al acestora, susţinând că un număr mic este cuprins de asigurarea medicală obligato­rie, astfel diminuând anual indicii venitu­rilor la acest capitol.

CNSM indică anual că sunt discrimina­te persoanele care nu lucrează, în compa­raţie cu cele antrenate în câmpul muncii, la calcularea costului poliţei. Avem un pa­radox. În viziunea ministerului, sistemul AOAM este unul solidar, chipurile, cel bogat trebuie să cotizeze pentru cel sărac, doar că în acest caz cel mai „bogat” este tocmai cel neangajat, or acesta achită nu 4 la sută din retribuție, ci toate 8 la sută – și cota sa, și cota angajatorului. În plus, achitările se fac din salariul anticipat de Guvern, adică din salariul de care nu be­neficiază toți angajații. Încă în aprilie anul curent, CNSM a expediat ministerului propuneri ce țin de modificarea legislației în domeniul AOAM, însă instituția de re­sort a ignorat demersul.

Drept argument, ministerul invocă fa­cilitatea oferită – pe parcursul a trei luni din momentul publicării legii, polița poate fi cumpărată la jumătate de preț, iar une­le categorii de persoane o pot achiziționa chiar și la ¼ din prețul inițial. Analiza situației pe parcursul câtorva ani deno­tă că veniturile reale de pe urma oferirii acestor facilități constituiau 48-45 la sută din costul poliței. Refuzul ministerului de a schimba modul de calculare a ratei fixe a cotei de asigurare s-ar explica, în opinia Mariei Creminscaia, prin faptul că lipsesc niște calcule reale despre costul pachetu­lui de servicii medicale prestate în cadrul Programului Unic AOAM. În acest caz, numărul de servicii medicale prestate crește doar aparent. Or, costul poliței din 2004 până în 2014 a sporit de mai bine de 9 ori, adică de la 441 de lei la 4056 de lei, iar în 2015 autoritățile intenționează să o scumpească până la 4860 de lei. Iată de ce sindicatele insistă asupra modificării nor­mei, solicită ca un șomer să achite același procent ca și un salariat, adică 4 la sută.

Calculele, în funcție de numărul de persoane

Sindicatele încearcă, de asemenea, să obțină modificarea modului de deconta­re de către stat a mijloacelor în Fondul AOAM pentru persoanele asigurate de către stat. Dacă Guvernul ar fi menținut norma de achitare a costului poliței pen­tru fiecare persoană asigurată din bugetul statului, așa cum a fost prevăzut de lege în perioada de implementare a sistemului AOAM, Executivul n-ar mai fi avut nevoie să treacă povara sa pe umerii angajato­rului și ai angajatului. Însă, la inițiativa ministerului, Parlamentul, fără a se con­sulta cu sindicatele, a revizuit modul de achitare a costului serviciilor medicale, stabilind următoarea normă: defalcarea în acest fond a nu mai puțin de 12,1 la sută din toate cheltuielile bugetului. În plus, în acest caz situația este de așa natură că sta­tul achită de câteva ori mai puțin decât îi costă polița pe cei care nu sunt angajați.

Iată de ce sindicatele consideră că cal­culele urmează a fi efectuate în funcție de numărul persoanelor pe care statul s-a oferit să le asigure, adică pentru fi­ecare în parte, nu în funcție de un oare­care procent general, care nici nu se știe cum a fost calculat. Prin amendarea art. 4 al. (4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, timp de 10 ani, numărul de categorii care urmea­ză a fi asigurate de către Guvern s-a du­blat, iar cota transferurilor din bugetul de stat în veniturile generale ale fondurilor AOAM în aceeași perioadă s-a redus de la 66% la 41,5 la sută.

„Guvernul, pe parcursul a trei ani, nu respectă prevederile legii, transferând doar 9-10 la sută în loc de 12,1 la sută din suma totală a cheltuielilor din bugetul țării. Pentru anul 2014, contribuțiile an­gajatorilor și angajaților au fost planificate cu o creștere de 20,7 la sută, în comparație cu anul precedent, iar pentru anul 2015 – cu o creștere de încă 25 la sută, pe când transferurile din bugetul de stat pentru anul 2015 sunt prevăzute la nivelul anului curent. În Nota informativă la proiect, mi­nisterul nu a prezentat nici un argument despre suma cheltuielilor din bugetul de stat, despre cota procentuală din care a fost calculată suma de 2 mlrd. 234 mln. 556,6 mii de lei”, ne explică Maria Cre­minscaia.