Aspecte privind parteneriatul social în sfera muncii au fost abordate recent la un seminar care a durat trei zile, organizat de Federaţia Sindicală „Sănătatea” la Institutul Muncii. Preşedinţii organizaţiilor sindicale primare din cadrul federaţiei respective au învăţat psihologia negocierilor, tehnici şi metode de negociere, aspecte privind securitatea şi sănătatea în muncă, sisteme de remunerare a muncii.
Mihail Dutca, consilier princi-pal al Federaţiei „Sănătatea”, a specificat că este cea de-a doua sesiune a Programului licenţiat al Institutului Muncii „Parteneriatul social în sfera muncii”. Liderii sindicali participanţi la seminar au obţinut aşa-numitele certificate de „negociator sindical”, de studii superioare suplimentare.
„Este important ca liderii sindicali să cunoască legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă. Salariaţii din ramura sănătăţii activează în condiţii cu risc de boli profesionale sau în condiţii nocive de origine fizică, chimică sau biologică. Atunci când nu se iau măsuri de profilaxie, medicii şi asistenţii medicali se pot molipsi de diferite boli de la pacienţii pe care îi deservesc. Să nu uităm şi de factorul psihoemoţional sporit al lucrătorilor medicali, atunci când ei consultă zilnic 20-30 de bolnavi. De aceea şi avem în domeniu o morbiditate sporită cu pierderea temporară a capacităţii de muncă, mulţi medici şi asistente medicale, care au grad de dizabilitate, mulţi chirurgi, care au hepatită virală B. Cu părere de rău, avem şi cazuri de accidente la locul de muncă, în special, în serviciul de asistenţă medicală urgentă prespitalicească”, a relevat Mihail Dutca, consilier principal al Federaţiei Sindicale „Sănătatea”.
Prezentă la seminar, Ioana Pisică, preşedintele comitetului sindical din cadrul Centrului de Sănătate de la Bardar, raionul Ialoveni, a menţionat că asistentele medicale de la această instituţie sunt nemulţumite de faptul că nu primesc adaos la salariu pentru activitate în condiţii nocive de muncă. „În fiecare zi, şase pacienţi cu tuberculoză vin să ia medicamente sau să dea analize, astfel că personalul medical activează cu riscul de a se infecta de această maladie”, a relevat sursa citată.
Totodată, Mihail Dutca a opinat că
de adaos la salariu pentru activitate cu factori nocivi trebuie să beneficieze toţi lucrătorii medicali, care au de a face cu sângele, pentru că „în sângele recoltat de la pacienţi nu se ştie dacă nu este virusul HIV sau de hepatită”.
Nicolae Prepeliţă, reprezentant al Inspectoratului Sindical al Muncii, a vorbit despre noile reg-lementări şi cerinţele minime în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, politicile statului şi cele sindicale în domeniul respectiv, evaluarea riscurilor profesionale, despre răspunderea pentru încălcarea actelor normative de securitate şi sănătate în muncă.
„Potrivit Codului contravenţional, încălcarea legislaţiei muncii, a cele privind securitatea şi igiena muncii, se sancţionează cu amendă de la 200 la 350 de unităţi convenţionale, aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 350 la 450 de unităţi convenţionale, aplicată persoanei juridice. Încălcarea de către o persoană cu funcţie de răspundere, dacă a provocat accidente cu oameni sau alte urmări grave, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 200 de ore sau cu închisoare de până la doi ani. Aceeaşi acţiune care a provocat din imprudenţă decesul unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la doi la şase ani, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la trei ani. Conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, în caz de deces al lucrătorului în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, unitatea care poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala profesională repară prejudiciul material persoanelor care au dreptul la aceasta, în modul şi mărimea stabilite de lege. Totodată, le achită, din mijloace proprii, o indemnizaţie unică, luându-se ca bază salariul mediu anual al celui decedat, înmulţit cu numărul anilor compleţi, pe care acesta nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani, dar nu mai puţin de 10 salarii minime anuale”, a subliniat Nicolae Prepeliţă.
În cadrul seminarului, Victoria Gonţa, conferenţiar universitar, a ţinut un discurs despre psihologia negocierilor, după care Lucia Sinica, specialist principal al Federaţiei Sindicale „Sănătatea”, a vorbit despre activităţi organizatorice în sindicat, iar Alexandra Vârlan, consilier al Federaţiei „Sănătatea” – despre comunicarea scrisă. Mihail Dutca a prezentat tehnici şi metode specifice etapelor de negociere.