30 octombrie 2020
Chisinau
Fără categorie

Locurile de muncă și problemele cu care se confruntă micul business

Loading
Fără categorie Locurile de muncă și problemele cu care se confruntă micul business
Locurile de muncă și problemele cu care se confruntă micul business
micul-biznes

Foto: amb.md

 

Vremurile de criză economică impun și anumite reguli de comportament social și înaintează cerințe față de reforma economică declarată. Actualmente, sunt anunțate de la guvernare tot mai multe inițiative stimulative și, evident, inițiativa privată vrea, sub acest aspect, cel puțin să vadă tot mai multe libertăți economice. Discursurile oficiale de la administrația centrală inspiră și optimism. De fapt, niciodată nu s-a vorbit atâta despre necesitatea de schimbare pozitivă în societate, inclusiv în mediul de afaceri. Tempe­ratura socială este înaltă, deoarece fiecare cetățean vrea schimbări reale și constructive aici și acum.

 

În numărul trecut, VP a inserat un material despre unele probleme cu care se confruntă micii comercianți. Revenim la temă cu un articol în care este analizată situația micilor întreprinzători, care constituie un grup economic ce nu poate fi neglijat nici de guvernanți, nici de societate.

Asociația Micului Business constată că noua Lege a IMM-urilor, care „a călătorit” vreo cinci ani prin ca­binetele Ministerului Economiei, a fost, în fine, înaintată și aprobată de Parlament, în vara anului trecut, și a intrat în vigoare în luna decembrie. Ba chiar s-a încercat de a respecta căteva principii al Small Business Act for Europe, adică legea-cadru a Uniunii Europene cu privire la dezvoltartea micului business. Important e că noua lege a IMM-urilor a fost aprobată și, deci, există șanse ca prin amendamente să fie adusă la starea unui document care să stimuleze cu ade­vărat acest important sector social-econo­mic. Trebuie să remarcăm că în Moldova micul business este la limita subzistenței, deși pe unii cinovnici cuvântul business îi hipnotizează… Unii experți sunt înclinați să considere că micul business are, de fapt, mai mult o substanță socială și mai puțin de afacere propiu-zisă.

În țările UE, întreprinderile mici și mij­locii sunt considerate coloana vertebrală a economiei și, realmente, principala sursă de creare a locurilor noi de muncă. Deși la noi se vorbește cu o doză de sfială și pu­doare despre aceasta, lucrurile merg spre schimbare. Aceasta se întâmplă, de multe ori, indiferent de voința unor politicieni și persoane cu influență.

 

E nevoie de un mediu prietenos pentru antreprenoriat

 

Oficial, sunt propuse documente pentru inițiativă privată și schimbări cu privire la comerțul intern și la micul comerț. Or, re­glementările făcute în anul trecut încă nu a revoluționat micul business, dar, în schimb, a adăugat plăți suplimentare, formulare și vizite pe la diverse cabinete. Posibil că aceasta se întâmplă din motiv că establi­shmentul nostru face legi care reflectă doar viziunea lor personală. Deși lucrurile ar tre­bui să fie altfel. Businessmenii vin deseori cu propuneri raționale, care  ar  putea avea impact progresist și asupra bugetului, dar s-ar părea că acestea se pierd prin cabi­nete sau nu sunt înțelese. De fapt, cu toții așteptăm desovietizarea viziunilor asupra afacerilor mici și mari. Patronii caută și ei un echilibru între plata bună pentru angajatul productiv, plata de impozite și profit. Deci, pe de o parte, demonopolizarea economi­ei, iar pe de altă parte, 

ieșirea din umbră a unor afaceri ar duce la beneficii în societa­te. Pentru aceasta este nevoie însă de un mediu prietenos pentru antreprenoriat.

La nivelul politicilor de reglementare a activității în sectorul afacerilor mici, sunt periodic declarate și publicate documente destinate îmbunătățirii mediului de busi­ness. Este și un lucru firesc, deoarece anul trecut, din iulie, a intrat în vigoare Acordul de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinză­tor Republica Moldova – UE.

Pe lângă multiplele angajamente pe care trebuie să le ia în serios și să purcea­dă la îndeplinirea lor, țara noastră trebuie să stimuleze dezvoltarea IMM-urilor și, în special, a microîntreprinderilor. Și aceasta este stipulat în DCFTA, adică în acordul amintit mai sus. Și oricât ar fi de straniu, sunt sarcini direct adresate instituțiilor guvernamentale, care, la rândul lor, caută modalități de a transfera responsabilita­tea asupra agenților economici. Este, de fapt, un lucru cunoscut, dar deja depășit. Se vede și se simte în mediul acesta cău­tarea unor căi potrivite. Și aici sunt bine­venite activități insistente de advocacy și negocieri, ce să aducă rezultate reale prin tratative și compromisuri reciproc avanta­joase, fapt îndeplinit de Asociația Micului Business.

Bineînțeles, mediul de afaceri exercită presiuni pentru a beneficia de relații pie­tenoase cu instituțiile de stat. Datorită ac­tivismului manifestat de businessmeni, au fost îndeplinite multe promisiuni ale puterii executive și legislative. Îndeosebi, datorită măsurilor de advocacy ale Asociației Micu­lui Business, în luna decembrie anul trecut, au fost salvate peste 10 mii de locuri de muncă în sfera comerțului mic. Negocierile au durat mult timp. Au fost proteste stra­dale, conferințe de presă, mese rotunde, câteva ședințe ale Consiliului Economic de pe lângă prim-ministru, la Comisia parla­mentară  buget, economie și finanțe, multe întâlniri cu reprezentanții Ministerului Eco­nomiei, polemici la radio și diferite posturi TV și pe site-uri de Internet.

Rezistența opusă de Ministerul Econo­miei a fost extrem de mare, deși soluția era la suprafață. Se cerea doar redactarea unei singure propoziții. Dar, în ultimă instanță, a fost nevoie de trei întălniri cu prim-mi­nistrul și, respectiv, implicarea sa persona­lă pentru a aplana conflictul, care cocea și putea să se transforme în acțiuni de stradă. Patentarii din toată țara se adunau în Piața Marii Adunări Naționale și doar intervenția directă a primei persoane a Executivului, Pavel Filip, a salvat și situația, și peste zece mii de locuri de muncă, create, de altfel, pe contul fiecărui cetățean în parte. Posibil că anumite tergiversări venite din rezistența materialului birocratic frânează reformele.

Dar iată că avem și oameni care știu să deblocheze situațiile de conflict. Cu trece­rea timpului, s-ar putea să avem mai multe personalități lucide și în stare să practice un management de stat eficient și opera­tiv. Personal, pentru prima dată am văzut un demnitar din Moldova care cu ade­vărat a dorit să soluționeze problema și a soluționat-o, ținănd cont de realitățile economice. Totuși, s-a consumat prea mult timp și prea multă energie doar pentru a redacta o singură propoziție dintr-o lege. Membrii Asociației Micului Business au avut, însă, înțelepciunea să rabde și să per­siste… Și disponibilitatea de a ieși peste doi ani la proteste pentru a primi iarăși dreptul de a păstra locul de muncă.

 

Libertatea economică în Republica Moldova rămâne a fi un lux

 

Libertatea economică în Moldova rămâ­ne a fi un lux. În astfel de condiții, constată sociologii din Moldova, nu este formată clasa mijlocie, care constituie un garant al stabilității sociale.

Or, e limpede că e nevoie stringentă de debirocratizarea sistemului actual, care de multe ori este abuziv. Se vede de la o poștă că reparația cabinetelor din ministe­re  și schimbarea mobilei trebuie substitu­ită cu schimbarea celor care nu știu cum să-și manifeste aptitudinile. Asta dacă e să parafrazăm bancul clasic despre doi oa­meni de afaceri…

Asociația Micului Business continuă apărarea IMM-urilor, a microbusinessu­lui. Considerăm că legalizarea economiei subterane, anularea plăților în plic pot fi soluționate prin liberalizarea echilibrată a economiei, schimbarea atitudinii față de antreprenori și oamenii de afaceri. Asociația Micului Business constată din experiența  sa de practicare a advocacy că avem forțe sănătoase în business, care sunt în stare să propună soluții adecvate, constructive și realizabile. Demonopoliza­rea și debirocratizarea sistemului va adu­ce mari beneficii pentru buget și crearea de locuri noi de muncă, prin susținerea inițiativei private.

Avem și progrese „palpabile”: timp de zece ani, suma amenzilor planificate în bu­getul de stat a crescut de 360 de ori. Iată că numărul locurilor de muncă nu prea crește. Situația ar putea fi schimbată, dar, deocamdată, criza se manifestă cu totul altfel. Nici statistica oficială nu prea ne bu­cură. Numărul IMM-urilor a scăzut la nive­lul anului 2012, deci, suntem aruncați cu 4-5 ani în urmă. Sunt în plină descreștere indicatorii cotei vânzărilor IMM-urilor, în­cepînd cu anul 2010. Micul business este sacrificat intereselor monopoliste și eco­nomiei gri. În astfel de condiții, locurile de muncă sunt create de cetățenii noștri în alte țări.

Iar clasa de mijloc este doar în fante­zia sclipitoare a politicienilor optimiști. Precum glumesc unii experți, în Moldova avem clasa celor săraci, clasa celor bogați și clasa celor foarte bogați…

Iată că sunt promise finanțări în sector, consultări profesionale, reglementări sti­mulative  etc.  Important e ca toate aces­tea să nu fie uitate către sfârșitul anului. Și, s-ar putea întâmpla că vom beneficia de o dare de seamă cu privire la activitățile făcute întru binele micului business. S-ar putea. Pentru prima dată în istorie. Căci avem strategii și planuri de acțiuni pentru susținerea și dezvoltarea  micului busine­ss. Cu acțiuni reale întreprinse stăm cam prost, dar în celelalte chestii formale noi excelăm.Tot e ceva. Dar până la progrese reale mai este.

 

Eugen ROȘCOVANU,

președintele Asociației Micului Business

 

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com